Cercetările arheologice desfășurate pe traseul Autostrăzii A8, în vecinătatea orașului Târgu‑Neamț, au dus la descoperirea și investigarea mai multor situri arheologice, care aduc noi informații despre trecutul acestei zone. Săpăturile s-au încheiat recent, iar specialiștii urmează să valorifice patrimoniul arheologic recuperat, atât din punct de vedere expozițional, cât și publicistic.

Cercetările au fost realizate de o echipă de tineri arheologi din cadrul societății Vanderlay Arheo, alături de specialiști locali, printre care și arheologul Vasile Diaconu de la Complexul Muzeal Național Neamț.

Într-unul dintre siturile cercetate, unde au fost identificate importante vestigii aparținând dacilor liberi (secolele II–III p. Chr.), a fost descoperit un fragment din partea superioară a unei amfore – un vas specific lumii romane, utilizat pentru depozitarea și transportul vinului și al uleiului de măsline, produse aduse din spațiul mediteraneean.

Elementul deosebit al acestui artefact constă în faptul că păstrează pe suprafața sa o literă grecească, realizată cu pigment roșu, care ar putea reprezenta inițiala proprietarului sau a comerciantului.

Astfel de piese cu inscripții sunt rare în județul Neamț, iar valoarea lor este dată de faptul că reprezintă un indiciu important al relațiilor comerciale din Antichitate.

„O adevărată raritate arheologică pentru județul Neamț. Pe traseul Autostrăzii A8, în vecinătatea orașului Târgu‑Neamț, echipa de tineri arheologi a descoperit, într-o așezare a dacilor liberi (secolele II–III p. Chr.), un fragment de amforă care păstrează pe gâtul său litera grecească «Fi», pictată cu roșu. Spre deosebire de ștampilele aplicate pe unele amfore, care indică atelierele de producție, semnele pictate sau incizate pot reprezenta inițiale ale unor persoane care dețineau aceste recipiente pentru ulei de măsline și vin. Prin acest artefact deosebit se confirmă, încă o dată, existența unor intense activități comerciale practicate de comunitățile de daci liberi din zona subcarpatică a Neamțului. Reafirm, și cu acest prilej, că județul Neamț deține o veritabilă bogăție arheologică, care ar putea constitui o importantă carte de vizită pentru această zonă, chiar dacă, din păcate, patrimoniul arheologic este adesea ignorat inclusiv de cei care ar trebui să-l promoveze” – Arheolog Vasile Diaconu. (C.T. STURZU)

Cine au fost dacii liberi 

Prin termenul de „daci liberi” sunt desemnate comunitățile dacice care au trăit în afara granițelor provinciei romane Dacia, după cucerirea romană din anul 106 p. Chr. Aceste populații au continuat să locuiască în zonele subcarpatice și est-carpatice, inclusiv pe teritoriul actualului județ Neamț, păstrându-și identitatea culturală, dar aflându-se în relații comerciale și culturale cu lumea romană. Descoperirile arheologice, precum amforele de import, obiectele de podoabă sau ceramica, demonstrează că dacii liberi erau integrați în rețele comerciale care legau spațiul nord-dunărean de regiunile mediteraneene în secolele II–III p. Chr.

Ce este o amforă și de ce este importantă descoperirea

O amforă este un vas de ceramică utilizat în Antichitate, în special în lumea greacă și romană, pentru depozitarea și transportul lichidelor, precum vinul, uleiul de măsline sau sosurile fermentate.

Amforele erau folosite atât în comerț, cât și în viața cotidiană. Ele erau sigilate și marcate adesea cu ștampile (care indicau atelierul de producție sau zona de proveniență), inscripții pictate sau incizate, ce puteau marca proprietarul, comerciantul sau conținutul

Pentru arheologi, amforele sunt extrem de valoroase, deoarece permit datarea siturilor arheologice, indică rute comerciale și schimburi economice, oferă informații despre contactele culturale dintre diferite populații.

În spațiul actual al României, descoperirea amforelor în așezări dacice reprezintă un indiciu clar al relațiilor comerciale cu lumea romană și mediteraneeană.