La finele anului trecut, Excelența Sa Domnul Gudsi Osmanov, ambasadorul Republicii Azerbaidjan în România, ne-a acordat un interviu în exclusivitate, după vizita făcută în Neamț, la societatea Comes SA. Motivul este evident, de cunoaștere la fața locului a unuia dintre jucătorii importanți care poate aproviziona piața de profil a uneia dintre țările bogate în petrol și gaze.

– Pentru început v-aș ruga să ne faceți o prezentare a țării dv, Azerbaidjan. Ce apreciați, ce iubiți cel mai mult la ea? Puteți face și o declarație de dragoste țării dv.

La sfârșitul secolului al XX-lea, poporul Azerbaidjanului și-a redobândit independența, având o istorie statală veche și bogată. Teritoriile istorice ale Azerbaidjanului reprezintă unul dintre cele mai vechi centre culturale ale lumii, unde a început dezvoltarea civilizației moderne. Populația acestei țări se numără, de asemenea, printre popoarele cu cele mai vechi tradiții de statalitate din lume. În teritoriile istorice ale Azerbaidjanului, tradițiile statale au o istorie de aproximativ 5.000 de ani. La 28 mai 1918 a fost proclamată prima republică parlamentară democratică din Orientul musulman – Republica Democratică Azerbaidjan. Încă din primele zile, bazându-se pe principiile suveranității poporului și egalității între oameni, aceasta a acordat, pentru prima dată în Orient și cu mult înaintea unor state europene, drept de vot femeilor. La 28 aprilie 1920, Azerbaidjanul a fost ocupat de Rusia bolșevică și și-a pierdut independența. La 18 octombrie 1991, odată cu recâștigarea independenței de stat, Republica Azerbaidjan s-a declarat succesoarea politică și juridică a Republicii Democratice. Statul, care și-a declarat independența prin voința poporului, a început să funcționeze într-un context extrem de complex. Extinderea agresiunii Armeniei împotriva Azerbaidjanului, luptele interne pentru putere și colapsul economic au slăbit considerabil țara. În 1993, după revenirea la conducere a lui Heydar Aliyev, la cererea poporului, situația a început să se schimbe. La 3 octombrie 1993, Heydar Aliyev a fost ales Președinte al Republicii Azerbaidjan. Anume datorită misiunii sale salvatoare, independența Republicii Azerbaidjan a fost păstrată, iar anii 1993-2003 au intrat în istorie ca o perioadă a reformelor profunde. Din acest motiv, i-a fost conferit de către popor titlul de lider național. În prezent, bustul său este amplasat în Parcul Tei din București.

Activitatea sa a fost continuată de Președintele Ilham Aliyev, sub a cărui conducere, în 2020, în decurs de 44 de zile, Azerbaidjanul și-a restabilit integritatea teritorială și a eliberat de sub ocupația armeană 20% din teritoriile sale recunoscute internațional. Această ocupație a fost rezultatul politicilor aventuriste ale conducerii armene de atunci și, în realitate, nu corespundea intereselor populației armene. Ca urmare a politicii din acea perioadă, Armenia a ajuns într-un impas geopolitic, fiind izolată de civilizație, de proiectele majore din regiune și de principalele artere de transport. Astăzi, Azerbaidjan și Armenia continuă cu succes demersurile pentru semnarea unui tratat de pace cuprinzător. La 8 august 2025, la Casa Albă, a fost semnat un memorandum de pace trilateral între Președintele SUA Donald Trump, Președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev și Prim-ministrul Armeniei Nikol Pașinian. În cadrul ceremoniei, Donald Trump a vorbit și despre Coridorul Zangezur, menționând că SUA au semnat cu Armenia un acord pe 99 de ani. La inițiativa administrației americane, în cadrul acestui coridor, ruta „Trump Route for International Peace and Prosperity” (TRIPP) – care urmează să traverseze teritoriul Armeniei și să conecteze partea principală a Azerbaidjanului cu Republica Autonomă Nahicevan – va juca un rol important în conectarea Asiei cu Europa. În consecință, Armenia va ieși din izolare și își va ocupa locul în coridorul de transport care leagă Asia de Europa prin Marea Caspică și Marea Neagră, devenind participant cu drepturi depline la diverse proiecte Est–Vest. Principalele punți ale acestui coridor sunt Azerbaidjanul și România. Deja, prin dispoziția Președintelui Azerbaidjanului, interdicția privind tranzitul mărfurilor către Armenia prin Azerbaidjan a fost ridicată după 30 de ani, iar primul tren care transporta grâu din Kazahstan a ajuns la Erevan. În teritoriile eliberate se desfășoară ample lucrări de reconstrucție. Pentru prima etapă a programului de reconstrucție 2022-2026, necesarul de investiții este estimat la aproximativ 17,9 miliarde USD. Lucrările de construcție și refacere fac parte din programul pe termen lung „Marea Reîntoarcere”, planificat până în 2050. În Karabah și Zangezurul de Est, infrastructura aeriană are o importanță deosebită. Aeroporturile Internaționale Fuzuli și Zangilan au fost construite și sunt deja operaționale. Aeroportul Internațional Lachin a fost dat în exploatare în 2025.

– În ce domenii există cooperări între Azerbaidjan și România? Și în ce constau acestea? Detaliați, vă rog.

După cum știți, România a recunoscut independența Azerbaidjanului la sfârșitul anului 1991, fiind a doua țară din lume după Turcia și prima din Europa. România este un prieten de încredere, testat în timp, și un partener strategic al Azerbaidjanului. Aceste fapte sunt suficiente pentru a ilustra nivelul relațiilor dintre țările noastre. În același timp, este deosebit de importantă continuarea proiectelor comune în domenii precum economia, comerțul, industria de apărare, educația, sectorul umanitar și cultura, precum și intrarea într-o nouă etapă a cooperării cu mare potențial între regiunile celor două state. În 2009 a fost semnată Declarația comună privind stabilirea parteneriatului strategic. Azerbaidjanul a devenit a șasea țară cu care România a semnat un asemenea document, după SUA, Italia, Marea Britanie, Franța și Coreea de Sud. A fost primul acord de parteneriat strategic semnat de Azerbaidjan cu un stat membru al UE. În 2011 a fost semnat Planul comun de acțiuni pentru implementarea parteneriatului strategic. În prezent, proiectul Declarației comune privind parteneriatul strategic extins și multidimensional, transmis părții române, este analizat de diverse instituții oficiale, fiind luată în considerare includerea semnării documentului în programul uneia dintre vizitele la nivel înalt planificate pentru perioada următoare. În decembrie 2022, cu ocazia vizitei oficiale a Președintelui Ilham Aliyev în România, a fost semnat documentul privind Coridorul Verde de Energie, în format Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria, de la platforma de producție din sectorul azerbaidajn al Mării Caspice, prin Marea Neagră, până la Constanța. Acest proiect va juca un rol important în consolidarea securității energetice a Europei. Consider că decizia de a deschide sediul principal al proiectului la București este deosebit de simbolică. În plus, România și Azerbaidjanul sunt interesați de consolidarea Coridorului Mijlociu între Asia și Europa, având în vedere rolul strategic al porturilor Baku și Constanța. Unul dintre obiectivele noastre este și crearea unor legături directe între regiunile celor două state. În acest an au fost realizate pregătiri consistente, iar de anul viitor intenționăm să lucrăm la acest subiect într-un ritm mai intens.

– Cum se poziționează țara dv. în raport cu Federația Rusă?

Federația Rusă este un stat vecin și un partener de lungă durată al Azerbaidjanului, există o frontieră comună. Încă din perioada sovietică, milioane de persoane originare din Azerbaidjan s-au stabilit în Rusia, existând o diasporă numeroasă. Între statele și popoarele noastre există relații politice, economice și umanitare profunde, cu o istorie îndelungată. O parte semnificativă a exporturilor noastre non-petroliere își găsește cumpărători pe piețele ruse. Cele două țări implementează diverse proiecte comune, inclusiv coridorul de transport Nord-Sud, care leagă Rusia de Iran și traversează teritoriul Azerbaidjanului. Azerbaidjanul susține cooperarea cu toți vecinii pe baza respectului reciproc și a beneficiului comun. În același timp, trebuie menționat că, fiind un stat care a suferit încălcarea integrității teritoriale, Azerbaidjanul susține integritatea teritorială a tuturor statelor. Poziția noastră în această privință este fără echivoc. Din primele zile ale intervenției Rusiei în Ucraina, am sprijinit și continuăm să sprijinim integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, valoarea totală a sprijinului umanitar oferit Ucrainei, inclusiv a ajutorului orientat spre reconstrucție și refacere, a depășit deja 44 de milioane de dolari.

– Dar în raport cu Republica Moldova?

După cum știți, Republica Moldova și Azerbaidjanul au experiențe istorice similare, ceea ce apropie țările noastre. Ambele state s-au confruntat, încă din primii ani de independență, cu separatism și agresiune. Astăzi, relațiile dintre statele noastre se află la cel mai înalt nivel. În Republica Moldova locuiesc peste 5.000 de cetățeni de origine azerbaidjană. Aceștia sunt bine organizați și participă activ la viața publică și politică a țării. Marea majoritate a comunității sprijină îndeaproape politica promovată de Președinta Maia Sandu. Personal, am activat mulți ani în Republica Moldova în funcția de ambasador. De fapt, interesul meu pentru poporul român și cultura sa, pentru istorie, tradiții și obiceiuri, a început anume de acolo. Acolo am descoperit, pentru mine, cât de puternic este atașamentul acestui popor față de rădăcinile sale și, în mod special, față de credință și valorile familiei. Doresc să amintesc cu satisfacție și faptul că, după criza generată în Ucraina, în perioada crizei energetice din Europa, la indicația directă a Președintelui Azerbaidjanului, au fost semnate, în momentele cele mai critice, documentele relevante privind livrarea de gaze naturale către România și către Republica Moldova. În decembrie 2022, prin interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB), a început transportul de gaze naturale către Republica Moldova. Operatorul național român TRANSGAZ asigură diversificarea livrărilor nu doar pentru România, ci și pentru statele vecine, inclusiv Republica Moldova. Aceste eforturi corespund obiectivelor de securitate energetică ale Europei și pot contribui la finalizarea eficientă a extinderii Coridorului Sudic de Gaze, în cadrul căruia Azerbaidjanul este considerat un partener strategic.

– Mai există vreo influență reală a Rusiei în Azerbaidjan? Și dacă da, în ce constă această influență?

Imediat după apariția statului azerbaidjan, teritoriile sale s-au confruntat cu ocupație și agresiune militară. Acest lucru a determinat direcționarea unei părți importante a resurselor țării către eliminarea consecințelor agresiunii și către obiective de apărare. Totodată, statul a reușit să iasă dintr-o situație de criză și datorită strategiei de politică externă raționale, implementate în special după venirea la conducere, în vara anului 1993, a liderului național Heydar Aliyev. Printre trăsăturile esențiale ale politicii sale externe pot fi menționate distanțarea de aventurism și de orice tip de aventură politică, pragmatismul și prudența. În acord cu esența politicii externe multi-vectoriale, au fost formate și dezvoltate relații noi, bazate pe avantaj reciproc, cu toate centrele de putere ale lumii, cu state vecine și nevecine. În această politică, relațiile cu marile puteri și cu statele regionale care au interese și capacități de influență în Caucazul de Sud au ocupat un loc special. Principiile care au stat la baza relațiilor cu Rusia au fost: armonizarea intereselor, luând în considerare realitățile geopolitice existente, protejarea independenței și a intereselor naționale vitale și consolidarea acceptării Azerbaidjanului ca partener egal în drepturi.

– Aveți relații de cooperare cu mediul de afaceri din Neamț? Dați-ne câteva exemple de societăți, în ce constau aceste relații de cooperare, și când au început.

Aș dori să menționez că vizita mea la Piatra-Neamț a fost limitată ca durată, însă mi-a lăsat impresii și amintiri foarte calde. În primul rând, a avut loc o întâlnire foarte productivă cu primarul municipiului, domnul Adrian Niță. Sunt convins că oportunitățile de cooperare discutate în cadrul întâlnirii vor fi, în curând, valorificate în cadrul cooperării interregionale dintre Azerbaidjan și România. Totodată, orașul ne-a impresionat prin curățenie, îngrijire și nivelul de dezvoltare. Ca peste tot în România, am fost întâmpinați cu multă căldură și ospitalitate. În cadrul vizitei, am vizitat întreprinderea privată COMES, care are deja o colaborare de succes cu Compania Națională de Petrol a Azerbaidjanului (SOCAR). Suntem interesați să continuăm și să extindem această cooperare. Ne-am familiarizat cu produsele companiei și am avut o întâlnire substanțială și constructivă cu prietenul meu, directorul întreprinderii, domnul Ioan Anton Măzărianu. Pe viitor, ne-am dori să dezvoltăm și să extindem cooperarea și cu alte companii, precum și să creăm condiții favorabile pentru colaborarea acestora cu mediul de afaceri din Azerbaidjan. Consider că, în cadrul cooperării economice, este foarte important să apropiem și interesele comunităților de afaceri din cele două țări.

– Ce asemănări, dar și deosebiri există între România și Azerbaidjan?

Din prima zi în care am pășit în România în calitate de ambasador, aspectul care m-a impresionat cel mai mult a fost apropierea și asemănarea existentă între popoarele și țările noastre. Atât populația Azerbaidjanului, cât și poporul român sunt foarte toleranți, ospitalieri și atașați instituției familiei. Istoric, popoarele noastre, aflate în regiuni unde interesele unor imperii s-au intersectat, au fost divizate în secolul al XIX-lea sub influența centrelor geopolitice de putere. În pofida unui trecut complicat, atât populația Azerbaidjanului, cât și poporul român au reușit să-și păstreze limba și credința și să le ducă mai departe până astăzi, iar în ciuda tuturor încercărilor, nu au permis ca ura să domine aceste meleaguri. Dacă m-ați întreba care este trăsătura cea mai comună ce ne unește, aș răspunde fără ezitare: multiculturalismul și toleranța. În Azerbaidjan, situat la confluența mai multor civilizații, s-a format istoric un mediu de diversitate culturală, în care reprezentanții diferitelor etnii și confesiuni trăiesc în condiții de pace și prosperitate, bazate pe înțelegere reciprocă și dialog. Particularitățile dezvoltării istorice, poziția geografică și structura etnică a populației au creat aici condiții favorabile existenței mai multor religii. Nici în Azerbaidjan, nici în România nu sunt caracteristice xenofobia și intoleranța religioasă sau etnică. Acest fapt a permis, de-a lungul istoriei, existența liberă a comunităților cu diferite identități religioase și etnice, într-un climat de respect reciproc. Politicile promovate de România în acest domeniu, inclusiv cotele acordate minorităților naționale și religioase în administrația publică, reprezintă un model pentru numeroase state europene. Violența etnică și religioasă și discriminarea sunt fenomene străine istoriei României. Astfel, multiculturalismul și toleranța nu doar apropie spiritual Azerbaidjanul și România, ci pot fi prezentate lumii ca un model unitar și de succes, într-un context internațional tot mai marcat de radicalizare și intoleranță.

– Cunoașteți români care locuiesc în Azerbaidjan? Câți români sunt stabiliți în țara dv? Sau afaceri românești, dacă sunt.

Deocamdată, nici în România comunitatea azerbaidjană, nici în Azerbaidjan comunitatea românească nu sunt numeroase. Consider că, în primul rând, trebuie să crească numărul contactelor directe dintre oameni. În ultimii 30 de ani, cooperarea dintre universități s-a intensificat, iar numărul studenților a crescut. În paralel, numărul căsătoriilor mixte este în creștere. Pentru ridicarea relațiilor bilaterale la un nivel și mai înalt, trebuie valorificat și potențialul diplomației publice și al legăturilor culturale. Unul dintre cele mai importante acorduri din această direcție a fost reluarea, în 2024, pentru prima dată după 25 de ani de discuții constante, a zborului Baku-București-Baku operat de compania AZAL. Având în vedere impactul semnificativ al acestui proiect asupra intensificării relațiilor bilaterale, a revenit pe agendă tema reluării acestor zboruri. Lucrăm în acest sens împreună cu Ambasadorul României în Azerbaidjan, domnul Vasile Soare. După cum știți, în decembrie 2024, o aeronavă de pasageri de tip „Embraer 190”, aparținând AZAL, care efectua cursa Baku-Groznîi (Federația Rusă), a suferit un accident, soldat cu pierderi de vieți omenești. Din acest motiv și din cauza altor dificultăți, a apărut necesitatea achiziționării unor aeronave noi. Anul viitor se preconizează achiziția a 7 aeronave noi de către AZAL, iar după aceea reluarea cursei Baku-București va fi mult mai realistă. De asemenea, în prezent se poartă negocieri ca zborul Baku-București să fie operat de compania „Wizz Air”. Consider că reluarea rutei este foarte importantă, deoarece zborurile directe nu doar cresc contactele dintre țări, ci creează și condiții favorabile pentru integrarea mediilor de afaceri. În Azerbaidjan sunt prezente afaceri europene, inclusiv din România. În ultimii ani, România a devenit unul dintre partenerii comerciali importanți ai Azerbaidjanului nu doar în domeniul energetic, ci și în sectorul non-energetic. În prezent, România este al 15-lea partener comercial ca mărime al Azerbaidjanului. Astăzi, în România sunt înregistrate aproape 80 de companii cu capital azerbaidjan. Companiile românești manifestă un interes crescut pentru o prezență mai amplă pe piața din Azerbaidjan. De asemenea, mulți cetățeni români lucrează în Azerbaidjan în cadrul companiilor internaționale prezente acolo. Sunt convins că, în viitorul apropiat, reprezentarea cetățenilor români și a capitalului românesc în Azerbaidjan va crește. De exemplu, în regiunea Karabah există în prezent condiții foarte avantajoase pentru investitorii străini, de care pot beneficia și companiile românești. Azerbaidjanul este cea mai mare piață din Caucaz. Numeroase companii europene exportă în Azerbaidjan produse finite în valoare de milioane de euro. Ca exemplu, pot menționa exportul din România către Azerbaidjan de combustibil conform standardului Euro 5.

”Profitând de această ocazie, doresc să felicit redacția dv, precum și întregul popor român, cu ocazia Anului Nou. Vă doresc tuturor pace, sănătate și prosperitate. Fie ca, în Noul An, toate proiectele bilaterale planificate să se realizeze spre binele popoarelor și al țărilor noastre”.

A consemnat Ciprian-Traian STURZU