Din primul număr de când a apărut în noua formulă, „Mesagerul de Neamț” a scris despre abuzuri, fapte de corupție, furăciuni administrative petrecute pe plaiurile binecuvântate ale județului. Cu precizarea că, de fiecare dată, am încercat să prezentăm documente care să arate că ceea ce scriem are suport în realitate. Am prezentat chiar contracte, facturi, scrisori, alte documente.

Nu era greu pentru nimeni să înceapă măcar un simulacru de cercetare, pentru a confirma sau infirma dacă ceea ce se scrie la ziar este adevărat sau nu. Iar dacă este adevărat, să se ia măsurile de rigoare. Nimeni nu a făcut nimic, pentru că nu exista posibilitatea să înceapă o anchetă în condițiile în care toate funcțiile erau ocupate pe bază de recomandare politică.

Am scris în ciuda amenințărilor, a „sfaturilor prietenești” că ar fi bine să ne cumințim sau a frazelor persuasiv‑amenințătoare transmise tot prin terți: „nu e bine să mai te vezi cu ăștia de la Mesagerul, că o vor sfârși rău”.

Consiliul Județean Neamț a fost locul de unde porneau afacerile cele mai mari pe bani publici. La vremea când a apărut Mesagerul de Neamț, președinte era Vasile Pruteanu, un om politic care a trecut pe la toate partidele care i-au oferit poziții publice de putere. De la PCR, citire, până la momentul în care a intrat în grupul lui Gheorghe Ștefan. A urmat Culiță Tărâță, apoi interimarii Constantin Iacoban și Emilia Arcan, inegalabilul Ionel Arsene, flancat de Ion Asaftei, interimar și el după fuga primului, ca acum să ocupe fotoliul Daniel Harpa.

Pe vremea lui Pruteanu: jaf și corupție de tot felul

Ajuns în fruntea bucatelor județului, a hotărât că afacerile în județ trebuie centralizate și a aplicat acest principiu cu mult succes. Centralizarea a pornit din familie și firma C&C Farm SRL Piatra‑Neamț, cu un acționar important, Iulia Elena Pruteanu, fiica președintelui, care a pus practic monopol pe livrările de medicamente către instituții subordonate Consiliului Județean. Sumele au fost de ordinul sutelor de mii de lei . De multe ori nu s-a făcut licitație, fiind vorba de încredințări directe. Nici rețetele pentru cei internați în diferite asemenea instituții nu au trecut de acest monopol.

Președintele Pruteanu a închis ochii sau a tratat cu mare ușurință licitațiile aranjate de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, condusă de doamna Cristina Păvăluță, licitații care au avantajat firmele în care acționară era aceeași Iulia Elena Pruteanu, precum și consilieri ai domniei sale de la Consiliul Județean.

Am scris o serie de articole în care am arătat inclusiv cum un grup de firme, condus de fostul activist de partid Dan Luca, a licitat între ele pentru contracte pe moșia Consiliului Județean. La una dintre firmele grupului era acționară și fiica președintelui.

Președintele Pruteanu a direcționat lucrări fără licitație (sau nu a luat măsuri pentru a se alege cele mai bune oferte) către firme de casă: una din Slobozia, alta din Bacău (cu doar doi angajați și unde patronul recunoștea, la vremea respectivă, că muncea la negru). Explicațiile primite de la specialiștii Consiliului Județean erau ridicole și nu rezistau niciunei analize.

Prima anchetă din Mesagerul de Neamț a arătat cum Pruteanu a legiferat și plagiatul, după ce a făcut presiuni pentru a fi acceptată lucrarea Danei Macsim, candidată la conducerea Centrului de Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, fosta lui consilieră. Un caz mai clar de încălcare a legii, de abuz, este greu de găsit. Totuși, Dana Macsim a ajuns pe funcție, deși plagiatul se vedea și din lună; i s-au dat bani pe mână, a făcut cheltuieli nebunești și nejustificate.

Mesagerul de Neamț a demonstrat că Pruteanu era incompatibil și în clar conflict de interese. Sub conducerea sa, Consiliul Județean a devenit etalon pentru incompatibili. Cazurile Chebac și Frățilă, consilieri județeni, au fost de notorietate. Nimeni nu s-a obosit să aplice legea.

Vasile Pruteanu a creat o rețea de interese împreună cu alți consilieri județeni, cu consilieri personali, primari și angajați ai Consiliului Județean. Între ei au jonglat bani din licitații aranjate, din programe europene, din programe guvernamentale de tip „corn și lapte”. Colecția ziarului este martor fidel.

Vasile Pruteanu va intra în istoria acestor ani și prin rolul nefast în distrugerea sistemului sanitar nemțean. Prin incompetență sau nepăsare, sigur din interes, Pruteanu a luat măsuri absolut aberante care au ajutat la „dispariția”, pentru un timp, a spitalului din Bicaz și, cu gândul la afaceri private cu neamuri, a spitalului din Roznov. A alocat bani pentru cheltuieli halucinante și, dacă nu inutile, cel puțin inoportune la acel moment.

Pentru a favoriza niște firme, a promovat proiectul de la Negulești, în condițiile în care pacienții de la Spitalul Județean Neamț nu aveau medicamente dintre cele mai uzuale, ca să nu mai vorbim de alte lucruri.

Relatările din Mesagerul de Neamț au arătat că Vasile Pruteanu, dacă e să aplicăm rețeta promovată de PDL, a ajuns un „baron local” uns cu toate alifiile, cameleonul politic perfect. A făcut bani, a acumulat influență și recunoaștere. A picat doar în cazul finanțării clubului de fotbal Ceahlăul, după ce s-a certat cu Gheorghe Ștefan.

Culiță Tărâță – un președinte fără majoritate, cu doi dușmani: Ștefan și Arsene

Mandatul lui Culiță Tărâță a fost prezent în paginile Mesagerului de Neamț așa cum a fost el: cu un președinte care nu a avut majoritate și a trebuit tot timpul să intre în conflict cu oamenii lui Gheorghe Ștefan și ai lui Ionel Arsene, cu pionul său cel mai vizibil, Dan Vasile Constantin. Arsene a și fost condamnat pentru că ar fi intermediat, cu bani de la Ștefan, acțiuni pentru compromiterea celui mai mare agricultor român de la acea vreme.

Conflictele au fost majore, pe subiecte care acum au revenit brusc în actualitate. Este vorba despre proiectul de extindere a rețelei Apa Serv.

Compania era condusă de Cătălin Dughir, care considera că Tărâță se amesteca prea mult în societate și voia să știe de ce întârzie programul european de extindere a rețelei și dacă rolul consultantului era benefic pentru Apa Serv și oamenii din județ. Liderul firmei de consultanță era Neculai Ivanov, fost director la Apa Serv, trecut cu arme, bagaje și informații la cei care coordonau proiectul companiei. Asta după ce Ivanov a avut grijă ca, în fruntea firmei, să fie pus un apropiat de-al său, Cătălin Dughir.

Luni de zile, PSD a blocat în plenul CJ proiectele privind Apa Serv, cu ajutor din partea unor aliați care acum îi sunt adversari înverșunați.

Aceleași lupte s-au dat și în legătură cu proiectul de management al deșeurilor, unde opoziția a blocat orice inițiativă din motive de natură economică; la Spitalul Județean de Urgență, unde dorința de a-l acapara era extrem de mare și a dus la un conflict fățiș Dan Vasile Constantin – Ioan Lazăr, manager, conflict care s-a soldat cu „sesizarea din oficiu” a unor organe trimise tot din oficiu să facă cercetare penală.

Moartea lui Culiță Tărâță înainte de finalizarea mandatului a deschis drumul spre acapararea puterii în județ de către Ionel Arsene.

Ionel Arsene – atotputernic în Neamț, imun la scandaluri și la condamnarea din justiție

Traseul lui Arsene, de la cireșele furate în copilărie – trimitere autobiografică la Creangă – la tentativa de a‑l termina din punct de vedere politic pe Culiță Tărâță cu banii de la Gheorghe Ștefan, ca să dăm un exemplu minor, a fost din punct de vedere politic unul excepțional. Un copil venit de la țară ajunge, în scurt timp, un om care câștigă aproape toate competițiile în care este implicat. Pentru asta folosește toate mijloacele, nu are niciun fel de scrupule, folosește oameni: unii îi rămân loiali, cei care nu cârtesc în fața lui, alții sunt executați sau îndepărtați.

A făcut alianță cu oricine îl putea ajuta să‑și atingă scopul, după care a mers mai departe fără să‑l mai intereseze. Pe de altă parte, i‑a recompensat pe cei care îi sărutau clanța, pe cei care nu îi ieșeau din cuvânt sau pe cei care îl ajutau în treburile murdare pe care, oficial, un politician nu le putea face.

Activitatea sa a fost marcată de multe scandaluri cărora un om politic nesprijinit de forțe oculte nu le‑ar fi putut rezista. Un material de sinteză publicat în 2023 le înșiruia.

Scandalul „Șoseta”

În aprilie 2014, pe fondul conflictului exploziv dintre ambițiosul șef al PSD și Culiță Tărâță, președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene a devenit „vedetă” națională într‑un scandal cu tentă sexuală. Est TV, o televiziune locală dispărută între timp, a prezentat un film în care acesta ar fi întreținut relații sexuale cu o tânără, cel mai probabil într‑o cameră de hotel.

Filmul a fost distribuit în mai multe redacții și în el apărea un personaj care semăna, la chip, asemănare și voce cu șeful PSD Neamț. Elementele de îmbrăcăminte care au ieșit în evidență în filmare au fost niște botoșei de casă pentru protagonistă și șosetele partenerului. De aici s‑a ales deputatul de Neamț cu porecla „Șosetuță”.

Scandalul, care a ținut prima pagină a agendei publice o perioadă, s‑a mușamalizat. Nimeni nu a fost interesat să afle cine l‑a „făcut” pe deputat, cine era fata cu pricina.

Arestat în 2018

În 18 ianuarie 2018, aproape din senin, a venit vestea reținerii lui Ionel Arsene într‑un scandal care îl va urmări până astăzi. DNA îl acuza pe Arsene că a luat 100.000 de euro de la Gheorghe Ștefan pentru a‑l compromite pe Culiță Tărâță și a‑l declara incompatibil la Agenția Națională de Integritate.

Cazul va ajunge în instanță și va fi unul dintre cele trei care, cumulate, vor duce la condamnarea în primă instanță a lui Arsene la 8 ani și 4 luni.

Arsene și rețeaua informativă a Securității Neamț

Zvonul că Arsene ar fi fost colaborator al Securității, în ciuda vârstei fragede, a circulat în perioada anilor 2017-2018. Arsene a negat până la apariția în Mesagerul de Neamț a unor documente care par să‑l contrazică.

Arsene Ionel este menționat în dosarul fond rețea nr. R 2254467, care se referă la o serie de procese‑verbale de constatare a distrugerii unor acte în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Mai concret, este vorba despre distrugerea unor dosare personale și mape ale fostului Inspectorat Neamț al Securității.

Dosarul în care este menționat actualul deputat avea nr. 9159. O notă de constatare a CNSAS este mai explicită decât adeverința aceleiași instituții. Aici se vorbește despre Ionel Arsenie, născut la aceeași dată, din părinți cu același nume, tot din Grumăzești, Neamț. Dintr‑o greșeală sau din dorința de a proteja imaginea unui tânăr de doar 17 ani, așa a fost el înregistrat la Securitate.

Despre Arsenie (Arsene) se știe că, la data de 22 decembrie 1989, înainte ca Ceaușeștii să fie executați, avea încă dosarul întreg. Pe bază de proces‑verbal, acesta a fost distrus în acea zi de omul care se ocupa cu așa ceva. Numele lui este Valer Melinte și a lucrat la Secția 1 a Securității. Motivația distrugerii dosarului respectiv este simplă: situația din țară și „pentru siguranța muncii”.

Dacă munca a continuat, atunci arderea dosarului s‑a făcut pentru siguranța personajului aflat în dosar, care trebuia promovat, ajutat, protejat și împins spre poziții de decizie.

Pentru a nu exista niciun fel de dubiu dacă Arsenie Ionel a făcut sau nu parte dintr‑o rețea, mai există încă un document care nu a fost distrus. Este un fel de proces‑verbal, încheiat la 4 aprilie 1990, când deja se mai liniștiseră lucrurile, și face trimitere la predarea în arhivă a „proceselor‑verbale de distrugere a documentelor privind rețeaua informativă a fostului Serviciu de Informații Interne”.

În respectiva listă, la poziția 31 apare Arsenie Ionel, cu data nașterii și referirea clară la dosar, iar CNSAS face precizarea că este vorba despre una și aceeași persoană cu Arsene Ionel.

În document se vorbește despre „rețeaua informativă” a fostului Serviciu de Informații Interne.

Incendiul de la Spitalul Județean de Urgență – 15 morți

Ionel Arsene a decontat scandalul izbucnit în urma incendiului devastator de la Spitalul Județean de Urgență Piatra‑Neamț, care a dus la decesul a 15 bolnavi și la distrugerea secției. Spitalul este în subordinea Consiliului Județean Neamț, iar la momentul incendiului conducerea era asigurată de Lucian Micu, un manager fără nicio experiență, postat de Arsene la conducere drept recompensă pentru că a trădat PNL‑ul.

Povestea este știută: spitalul, în ciuda declarațiilor privind grija față de bolnavi, s‑a dovedit a fi un loc în care șeful județului și‑a promovat apropiați în care avea încredere că îi vor urma orbește ordinele. Cazul lui Micu nu este singular. Toader Mocanu este un alt personaj, din Târgu‑Neamț, care a trecut și el pasager pe la conducere, chiar în momentul izbucnirii scandalului COVID‑19.

Spitalul de la Lețcani

În pandemie, Ionel Arsene a dorit să arate că poate avea soluții mai bune și mai rapide decât statul român și a pus bazele unei afaceri care s‑a dovedit a fi păguboasă și cu multe nuanțe penale. Șeful Consiliului Județean Neamț a promovat un proiect de hotărâre prin care județul Neamț, în asociere cu județele Iași și Bacău, iniția cumpărarea unui spital modular pentru tratarea bolnavilor de COVID‑19.

La nivel declarativ, era vorba despre 100 de paturi ATI, dotate cu tot ce trebuie: laboratoare, morgă etc. Pe 18 septembrie 2020, Arsene anunța bombastic:

„FAPTE, NU VORBE! Astăzi (n.r. – vineri, 18 septembrie) este una dintre cele mai importante zile din mandatul meu de președinte al Consiliului Județean! Am reușit să inaugurez la Lețcani, alături de președintele CJ Iași, Maricel Popa, și de managerii spitalelor din subordinea Consiliului Județean Iași, precum și de medicii din cadrul acestor unități medicale, Spitalul Mobil «Sfânta Parascheva». Tot astăzi unitatea medicală a primit și autorizația de funcționare!”

În realitate Spitalul nu a funcționat niciodată, nici măcar la un sfert din capacitate. Județul Neamț a alocat 3,2 milioane de euro, din care a recuperat câteva paturi ATI. În același timp, Spitalul Județean a primit o secție ATI modernă, modulară, donație de la Fundația „Dăruiește Viață”, în timp ce Consiliul Județean arunca banii la Lețcani.

Podul de la Luțca

Fără îndoială, prăbușirea podului de la Luțca a fost bomboana pe coliva politică și administrativă a lui Arsene. Un proiect pe care l‑a promovat cu îndârjire, pe care l‑a făcut cu o firmă de casă și pe care și l‑a asumat clar și fără echivoc.

La 26 august 2021, Arsene vorbea într‑un comunicat despre turnarea dalei de suprabetonare de pe pod:

„Recunosc, la Luțca este unul dintre proiectele pe care le urmăresc îndeaproape, pentru că vreau să mă asigur că se lucrează eficient, conform recomandărilor specialiștilor, și se respectă graficul de execuție.”

Aceasta era o asumare clară, venită la doar trei zile după ce Inspectoratul de Stat în Construcții sistase lucrările la pod, în perioada 23 august-27 septembrie 2021, pentru grave nereguli constatate la fața locului.

Pe 28 octombrie apărea un nou mesaj, de data aceasta după realizarea unui test pentru verificarea rezistenței podului. Comunicatul vorbea despre o schemă de încărcare cu 340 de tone. După test, Arsene garanta: „Acum, că avem și rezultatul testului unei verificări de forță, pot afirma că încă 50 de ani, la Luțca, peste râul Siret, se va circula în condiții de siguranță datorită unei investiții derulate de Consiliul Județean Neamț.”

Scandalul podului de la Luțca a fost bomboana pe coliva mandatului său de președinte al PSD Neamț și de președinte de județ. A urmat, destul de rapid, condamnarea, fuga din țară de teama executării pedepsei, ajutat de cei îngrijorați de cât de multe lucruri cunoaște Arsene.

Plecarea lui Arsene a pus pe jar un întreg sistem pe care acesta l‑a construit și care a intrat acum în faza de autoconservare. Responsabili cu mentenanța sistemului sunt personaje nevăzute, cele care l‑au folosit pe Arsene, au profitat de pe urma lui și l‑au protejat cât au putut pentru ca acesta să fie condamnat cât mai târziu și, în cele din urmă, să părăsească țara.

Daniel Harpa – un președinte al primarilor

Despre președintele în exercițiu nu sunt multe lucruri de spus. Fost discipol al lui Arsene, a preluat un cartof fierbinte și trebuie să facă față unui dezastru instituțional.

Proiectul spitalului nou nu are finanțare și s-au pierdut banii din PNNR, proiectul de la Apa Serv pe POIM a fost pierdut și, odată cu el, multe zeci de milioane de euro. Licitația pentru transportul în comun a ajuns să fie reclamată la DNA. Spitalul vechi are probleme grave de funcționare și, cel puțin deocamdată, formula cu sfătuitori vechi aduși la județ pare să nu funcționeze, cel puțin la nivel de imagine și senzația de nesiguranță plutește tot timpul în aer. Mugurii unui scandal de corupție mustesc în jurul asociației care ar fi trebuit să aibă grijă de câinii județului, dar care a avut grijă doar de conturile unor personaje obscure.