Asociația Comunelor din România (ACoR), înființată în 1997 și cu sediul la București, a devenit în aproape trei decenii una dintre cele mai importante structuri de reprezentare ale administrației locale. Declarată de utilitate publică prin H.G. nr. 156/13.02.2008, ACoR reunește astăzi, la nivel național, 2.501 comune membre din totalul de 2.862 și funcționează prin 41 de filiale județene. Misiunea declarată: o uniune strânsă între comunele din România și promovarea principiilor din Carta Europeană a autonomiei locale.

În județul Neamț, filiala ACoR nu este doar o „asociație de primari”. În ultimii ani, ea s-a conturat ca un mecanism de cooperare administrativă care acoperă zone sensibile pentru comunități: audit public intern, urbanism și amenajarea teritoriului, suport administrativ și organizarea Sistemului de Control Intern Managerial (SCIM). Cu alte cuvinte, o structură care, în contextul lipsei de personal specializat în multe comune, încearcă să ofere servicii tehnice și de conformitate, astfel încât primăriile să poată funcționa corect, predictibil și în limitele legii.

De la Tașca la Săbăoani: istoria unei filiale care s-a consolidat în timp

Filiala Neamț a ACoR a fost înființată în 2006, prin hotărâre judecătorească a Judecătoriei Bicaz, la cererea depusă de primarul de atunci al comunei Tașca, Alexandru Drăgan. Acesta a fost și primul președinte al filialei, conducând-o până în 2014.

În 2014, conducerea a fost preluată de Valeria Dascălu, aleasă președinte până în 2020, anul în care s-a stabilit și sediul filialei în comuna Săbăoani, unde funcționează și în prezent. Tot în 2020, la adunarea generală organizată la termenul statutar de patru ani, a fost ales președinte Petrică Șchiopu, primarul comunei Bîrgăoani, reales în iunie 2024 pentru încă un mandat de patru ani.

Activitatea filialei se desfășoară în baza hotărârilor adunării generale a membrilor, a deciziilor Consiliului Director și a dispozițiilor președintelui filialei – un mecanism care pune accent pe reprezentare, dar și pe funcționare internă, în condițiile în care filiala are rol de furnizor de servicii către UAT-urile membre.

Filiala ACoR Neamț, în top național

În ultimii ani, Filiala Neamț a Asociației Comunelor din România (ACoR) s-a clasat pe locurile II și III la nivel național. La începutul fiecărui an, în cadrul Adunării Generale anuale, președintele filialei, Petrică Șchiopu – primarul comunei Bîrgăoani – a fost premiat cu Colanul de argint sau Colanul de bronz, în funcție de poziția obținută în ierarhia județelor membre.

De ce contează ACoR pentru comune: mai mult decât reprezentare

Dincolo de latura de reprezentare (dialog instituțional, promovarea autonomiei locale, poziții publice), miza reală pentru comunități este una pragmatică: capacitatea administrativă. În multe comune, apar aceleași probleme recurente: deficit de specialiști, fluctuație de personal, sarcini legale tot mai tehnice și presiune permanentă pentru conformitate (proceduri, verificări, standarde, raportări). În acest peisaj, cooperarea între UAT-uri devine o soluție: împărțirea costurilor, acces la competență și uniformizarea unor practici administrative care altfel ar depinde de norocul de a găsi oameni calificați.

Filiala Neamț a ACoR și-a construit activitatea exact pe acest tip de nevoie. Acordurile de cooperare, încheiate între comune și filială, sunt instrumentul prin care se pot organiza și exercita anumite activități prevăzute de Codul administrativ și de legislația finanțelor publice locale.

Auditul public intern: „coloana vertebrală” a controlului administrativ 

Una dintre cele mai importante componente ale filialei o reprezintă serviciul de audit public intern, o zonă de „igienă instituțională” fără de care administrația locală riscă blocaje, corecții financiare sau vulnerabilități în fața controalelor.

În 2025, serviciul de audit public intern a obținut Atestarea Capacității Profesionale prin Certificatul de Atestare nr. 13 din 11.03.2025, eliberat de Ministerul Finanțelor, prin UCAPI. Practic, această atestare certifică faptul că misiunile de audit sunt realizate de o structură care îndeplinește criterii de independență, dotare și competență, conform legislației naționale. Pentru comune, un asemenea detaliu nu este doar „o diplomă pe perete”, ci o garanție că procedurile de audit au o bază profesională solidă și că recomandările formulate au greutate.

La Acordul de cooperare pentru organizarea și exercitarea funcției de audit au aderat 76 de comune din județul Neamț și 25 de comune din județul Harghita, ceea ce arată o extindere a serviciilor dincolo de granița județului și o recunoaștere a capacității operaționale a filialei.

Din punct de vedere al resursei umane, în organigrama filialei sunt prevăzute 26 de posturi, dintre care 21 sunt ocupate. În zona de audit, sunt 20 de auditori interni, iar postul de șef SAPIC este ocupat de auditorul intern Felicia Oiță.

Pentru cititorul obișnuit, auditul poate părea o chestiune abstractă. În realitate, auditul public intern are un rol direct în modul în care funcționează primăriile: verifică dacă procedurile sunt respectate, dacă banii publici sunt administrați corect, dacă există riscuri operaționale și dacă managementul instituției are instrumente de control. Pe termen lung, auditul bun înseamnă mai puține „surprize” la controale și, ideal, o administrație mai predictibilă.

Urbanism și amenajarea teritoriului: cifre care arată presiunea pe comune

O a doua direcție majoră de activitate este urbanismul și amenajarea teritoriului, domeniu în care cererea a crescut constant, iar lipsa specialiștilor este o problemă națională, nu doar locală.

Prin Acord de cooperare, 17 UAT-uri beneficiază de aceste servicii la nivelul filialei: 14 din Neamț și 3 din Harghita. Până în prezent, pentru comunele partenere au fost emise 844 de certificate de urbanism și 361 de autorizații de construire, de către doi specialiști angajați ai filialei.

Aceste cifre, dincolo de statistici, descriu o realitate administrativă: investițiile private și publice din comune se lovesc mereu de necesitatea actelor de urbanism, iar întârzierile se traduc în șantiere amânate, proiecte blocate și frustrare în comunitate. O structură care poate prelua din volum și poate standardiza fluxul de lucru devine un avantaj competitiv pentru comunele care altfel ar depinde de un singur specialist sau de servicii greu de accesat.

SCIM și suportul IT: „partea invizibilă” care ține instituțiile în picioare 

O a treia componentă este activitatea de suport IT pentru organizarea și dezvoltarea SCIM – Sistemul de Control Intern Managerial. Pentru multe primării, SCIM înseamnă un set de proceduri, responsabilități și instrumente menite să reducă riscurile și să asigure continuitatea activității administrative. Este o zonă deseori percepută ca birocratică, dar care, atunci când lipsește sau este formală, se vede imediat în haosul intern: documente pierdute, responsabilități neclare, decizii luate „din obișnuință” și vulnerabilități în fața controalelor.

În cadrul acestei activități, filiala asigură organizarea și dezvoltarea SCIM pentru 18 entități din Neamț și Harghita. În esență, vorbim despre un tip de asistență tehnică care ridică standardul de funcționare internă al instituțiilor locale.

Administrativ, financiar-contabil și juridic: baza de funcționare a filialei

Filiala are și un compartiment cu rol de suport intern – administrativ, financiar-contabil și juridic – unde își desfășoară activitatea 11 angajați, în condițiile în care totalul posturilor este de 21. Este zona care asigură funcționarea curentă, relația contractuală cu UAT-urile, evidențele financiar-contabile, precum și componenta juridică necesară într-o structură care operează cu acorduri de cooperare și cu responsabilități reglementate.

Din ce trăiește filiala?

Patrimoniul Filialei Județene Neamț a ACoR se constituie din aportul membrilor, prin:

– cota-parte din cotizația anuală achitată de comunele membre la ACoR București;

– contribuțiile virate de comunele membre, reprezentând obligații financiare rezultate din acordurile de cooperare pentru organizarea și exercitarea activităților stabilite de Codul administrativ și Legea finanțelor publice locale.

Acest model de finanțare spune, implicit, ceva important: filiala nu funcționează în logica unei instituții „de vitrină”, ci într-un regim în care serviciile prestate trebuie să justifice contribuțiile și să ofere utilitate concretă UAT-urilor.

Performanță la nivel național: locuri fruntașe și recunoaștere

În ultimii ani, Filiala Neamț a ACoR s-a situat pe locurile II și III în ierarhiile interne, iar la începutul fiecărui an, în cadrul Adunării Generale anuale, președintele filialei, Petrică Șchiopu, a fost premiat cu Colanul de argint sau Colanul de bronz, în funcție de locul obținut.

Într-un județ în care primăriile mici se confruntă cu presiuni administrative tot mai mari, astfel de rezultate reflectă atât capacitatea de organizare internă, cât și încrederea comunelor membre în mecanismul de cooperare.

Miza următorilor ani: capacitate administrativă într-un context tot mai dificil

Filiala Neamț a ACoR funcționează într-o realitate pe care o resimt toate comunele: legislație din ce în ce mai tehnică, cerințe de conformitate, presiune pe proiecte și implementare, plus dificultatea de a atrage specialiști. În acest context, dezvoltarea serviciilor comune (audit, urbanism, SCIM, suport administrativ) nu este un moft, ci o soluție de supraviețuire administrativă pentru multe UAT-uri.

Pe termen scurt, provocarea ține de resursa umană (posturi neocupate, volum mare de muncă) și de păstrarea standardelor profesionale – mai ales după obținerea atestării în audit, care ridică ștacheta și așteptările. Pe termen mediu, miza este extinderea și eficientizarea serviciilor, astfel încât cooperativele administrative să devină un model stabil: costuri împărțite, calitate mai bună, timpi de răspuns mai buni și mai multă predictibilitate.

În definitiv, pentru comunele din Neamț, ACoR nu este doar o siglă sau o structură de reprezentare. Este, tot mai mult, un instrument prin care administrațiile locale încearcă să-și facă treaba corect, legal și eficient, într-o perioadă în care „a avea oameni” și „a avea proceduri” a devenit la fel de important ca a avea buget.