Scandalul de la AJVPS Neamț, izbucnit în dimineața de Paște a anului 2023, rămâne unul dintre cele mai controversate dosare instrumentate în județ. Deși președintele Neculai Robu a fost reținut atunci sub acuzația că ar fi primit mită pentru a „închide ochii” la un act de braconaj, anchetele ”Mesagerul de Neamț” au scos la iveală și o realitate paralelă, ignorată inițial: cu o zi înainte de flagrant, chiar Robu alertase poliția cu privire la uciderea unei ciute gestante la Gârcina. În dosarul de flagrant cei care ar fi dat ar fi chiar braconierii de la Gârcina
Mai mult, ofițerul de la Arme și Muniții solicitat la fața locului a evitat verificarea armelor suspecților, invocând motive procedurale, lăsând astfel „în coadă de pește” o anchetă clară, pentru ca în zilele următoare reclamantul să devină acuzat. După aproape trei ani de tăcere suspectă și cercetări trenate nepermis, cazul revine în atenție, ridicând semne de întrebare grave despre intersecția dintre interesele braconierilor și cele ale oamenilor legii.
Să mai amintim că președintele Neculai Robu și Cumpătă Nicolae, paznicul de vânătoare, au fost puși sub control judiciar, judecătorul nefiind de acord cu propunerea procurorului de arestare. Din aprilie 2023 au trecut aproape trei ani și dosarul a așteptat să ajungă în instanță. Întrebarea este de ce și ce interese sunt în joc.
De unde începe oficial ancheta
Un comunicat al DGA Neamț înviora o perioadă liniștită, a sărbătorilor de Paște din 2023: „La data de 16.04.2023, ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Neamț, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț, au realizat prinderea în flagrant a unei persoane care are calitatea de președinte a unei asociații de vânătoare, în timp ce primea un dispozitiv electronic de la un membru al asociației, pentru a nu sesiza o posibilă faptă de braconaj cinegetic. Ulterior, polițiștii anticorupție au pus în executare un mandat de aducere privind un alt angajat al asociației, prin intermediul căruia fusese solicitat respectivul bun și care, la rândul său, ceruse un dispozitiv de supraveghere aeriană, pentru a nu sesiza aceeași faptă. Față de președintele asociației de vânătoare și față de angajatul asociației menționat anterior, procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, cercetările fiind continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită. Valoarea bunurilor solicitate este de aproximativ 40.000 de lei. Față de cele două persoane a fost dispusă măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore. La data de 17.04.2023, acestea au fost prezentate Tribunalului Neamț cu propunere de arestare preventivă, fiind dispusă măsura controlului judiciar”.
De atunci nu s-a mai întâmplat mare lucru în dosar, din moment ce nu s-a ajuns în instanță. Un dosar aparent de 2 bani, până la urmă, care ar fi trebuit să fie clar ca lumina zilei și fără probleme pentru organul de cercetare penală.
Presupuse motive de întârziere ale cercetării penale
”Mesagerul de Neamț” a scris deja despre faptul că ofițerul de atunci al Serviciului Arme și Muniții a fost contactat înainte de flagrant, i s-a spus despre un act de braconaj și a mers împreună cu cei doi care au anunțat fapta de braconaj până la poarta unuia dintre presupușii braconieri, după care, brusc, ar fi declarat că nu intră să verifice armamentul, deși procedura îi permitea acest lucru fără mandat de percheziție. Acesta este un posibil motiv pentru care cercetarea a mers atât de greu.
Când intră în joc un polițist cu funcție, înainte ca DGA să facă flagrantul – or fi existat sau nu interceptări, rămâne o întrebare – și apoi este nominalizat în declarații, după care numele lui apare în zeci de plângeri, inclusiv către conducerea Ministerului, se poate să apară o problemă. A știut, nu a acționat și nu a consemnat/raportat?
Ar mai putea exista o cauză a tergiversărilor. Este vorba despre lupta pentru supremație în Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor, unde, mai ales la vânători, sunt interese majore și unde chiar acum se duc lupte grele pentru funcțiile de conducere. În anul 2024 trebuia ales un director executiv și a apărut ca propunere numele lui Constantin Florin. Robu a spus în ședință că știe despre acesta că nu are liceul terminat și că, fără diplomă de bacalaureat, nu poate fi angajat. Când a cerut diploma, în zilele următoare a fost suspendat, iar în locul său a venit altcineva, care l-a tolerat pe cel care nu a prezentat diploma. ”Mesagerul de Neamț” a demonstrat că documentul prezentat drept diplomă era un fals grosolan. Nimeni nu a luat vreo măsură; există un dosar legat de un altul, probabil ca să mai poată fi întârziate amândouă.
Mai sunt și alte presupuse motive, cum ar fi blocarea unei anchete în cazul mai multor persoane potente financiar, care ar fi beneficiat de un miraculos „pix fermecat”, care le permitea să împuște mai multe animale pe aceeași autorizație. Deocamdată se fac eforturi pentru ca numele să nu fie făcute cunoscute opiniei publice, dosarul fiind unul in rem. O revenire a lui Robu nu ar conveni acestora, dar nici actualilor oficiali care cunosc în amănunt procedeul.
Două dosare și o bombă de procedură
Neculai Robu, după ce a fost trimis în control judiciar, a contestat măsura prin care a fost suspendat din calitatea de membru al asociației. Procesul a început în ianuarie 2025, iar pronunțarea a fost amânată de mai multe ori, la cererea pârâtului, AJVPS Neamț. Ultima cerere de amânare a adus o noutate care ar putea schimba datele în celălalt dosar, al mitei cerute/luate de Robu. AJVPS a depus la dosar o declarație de martor, dintr-un dosar care se presupune că este în cercetare și care nu ar trebui să fie public. Este vorba despre declarația de martor a ofițerului Mihai Adrian Simion, acum șef la „Circulație” la Piatra Neamț, iar în aprilie 2023 comisar șef la „Arme și Muniții”, dată, se pare, în dosarul privind mita. Declarația din acel dosar de cercetare penală apare în procesul lui Robu privind contestația, ca argument în sensul respingerii cererii.
Întrebarea procedurală este cum au ajuns date dintr-un dosar de cercetare penală nefinalizat oficial, la momentul depunerii, în acest dosar. A existat o dispensă sau cercetarea pentru mită a fost finalizată și cei în cauză au fost achitați ori trimiși în judecată?
O lămurire pentru publicul larg, care știe că este o infracțiune să prezinți date dintr-un dosar aflat în cercetare, ar fi benefică pentru sănătatea actului de cercetare penală.
O declarație care confirmă că ofițerul a fost în fața casei braconierului
Fără a cita integral din declarație – pusă la dispoziție chiar de persoane din AJVPS – să spunem doar că Simion confirmă că pe 10 aprilie 2023 a fost chemat de Robu și informat despre un posibil act de braconaj la Gârcina. Îi numește și pe suspecții de la acea vreme, Mihăiță Baroi și Amariei Constantin, spune că nu îi cunoștea pe cei doi braconieri și că scopul deplasării ar fi fost să vadă „unde stau efectiv” aceștia (?!).
În declarație, acesta spune clar că a fost acolo, dar că nu a intrat să verifice armele; declară că Robu a insistat să facă controale a doua zi, dar, cum era liber și nu credea că va găsi probe, a lăsat lucrurile „în coadă de pește”. De aceea, declară că nu a făcut un proces-verbal de sesizare din oficiu.
Ce s-a întâmplat după aceea se știe: un flagrant, urmat de trei ani de tergiversări și suspiciunea că, în cazul unei sesizări, lucrurile ar fi stat altfel. Pentru că braconajul a fost dovedit după mult timp și cel mai probabil ”la cald” era și mai ușor de finalizat cercetarea.
Câteva întrebări legitime
Pentru instituțiile implicate apar câteva întrebări de bun-simț.
Prima dintre ele este dacă există motive procedurale ca dosarul de mită (unul simplu: cineva ar fi dat, altcineva ar fi luat; probe se presupune că există, din moment ce DGA a acționat rapid și eficient) să fie în cercetare timp de aproape trei ani. Pare un interval de timp foarte mare.
A doua ține de o aparentă tergiversare a tuturor dosarelor legate și de actuala conducere a AJVPS Neamț, care ar putea lămuri dacă acolo am putea vorbi despre un grup organizat infracțional, care și-a bătut joc de propriul statut, de lege și de vânatul din zona administrată de asociație.
Înțelegem că este greu de dat răspunsuri coerente la cele două întrebări, mai ales că vorbim despre o asociație din care fac parte multe persoane cu nume din județ, care, în calitate chiar de simpli membri, ar trebui să se autosesizeze din punctul de vedere al funcțiilor deținute.
Valentin BĂLĂNESCU
FOTO: Realitatea Media
