Scările de pe Vârful Toaca reprezintă pentru mulți dintre iubitorii muntelui cea mai ușoară cale de acces către al doilea cel mai înalt punct de pe Ceahlău – 1.904 metri altitudine, după Ocolașul Mare (1.907 m). Pe Toaca se află acea mică esplanadă de lângă stația meteorologică, de unde turiștii s-au obișnuit, în timp, că pot admira panorama mirifică, marea din nori care pare că li se întinde la picioare ca un covor pufos și alb sau, o dată pe an, piramida din munți. Treptele asigură urcușul de la altitudinea de 1.771 de metri, la cea de 1.893 de metri. Escaladarea noii scări metalice, se face în aproximativ 20 de minute, urcușul este mult mai ușor decât în trecut, pentru că scara nu este atât de abruptă, iar pe măsură ce urci priveliștea îți taie răsuflarea și devine din ce în ce mai spectaculoasă.

Prima ascensiune oficială și prima scară de lemn 

Deși masivul Ceahlău era cunoscut și bătut în lung și lat de localnici, prima ascensiune oficială și documentată pe Vârful Toaca, cu atingerea punctului de la 1.904 m, a fost consemnată în 1837 de către geograful și cartograful austriac Adolf Schuller, aceasta fiind inclusă în prima hartă topografică a zonei, act ce a oficializat și popularizat masivul. De-a lungul timpului, deși Ceahlăul este un munte legendar, ce a atras atenția iubitorilor de aer curat și de munte, ascensiunea lui Schuller a rămas în înscrisurile oficiale ca prima dată când vârful a fost atins, deschizând calea pentru explorări viitoare, inclusiv pentru faimoasa scară de la Toaca din anii 1970, care a facilitat accesul ulterior. În timp, pe culmea montană ce duce către vârf s-au creat mai multe cărări bătătorite, una dintre ele, cea mai directă către vârf, a constituit linia după care s-au ghidat cei care au ridicat prima scară de lemn. Scopul construirii scării de lemn a fost acela de a proteja solul erodat de numărul mare de turiști. Cum mulțimea celor care au dorit să ajungă mai ușor de la Cabana Fântânele pe Vârful Toaca a crescut mereu, vechea scară, ridicată pe vremea comuniștilor, a fost distrusă odată cu trecerea timpului, devenind impracticabilă.

Scara modernă, metalică, cărată cu elicopterul

Timp de aproape o jumătate de secol turiștii au fost nevoiți să urce până la Toaca folosind poteci neamenajate, din zona paralelă cu ceea ce mai rămăsese din vechea scară de lemn. Preț de câțiva ani, până ce a fost desfăcută în totalitate, ruinele scării de lemn au constituit un adevărat pericol pentru unii dintre cei care se avântau pe aceste cărări. În vara anului 2017, Consiliul Județean Neamț, a început lucrările la o nouă scară de metal, o structură mai modernă, cu 523 de trepte. ”Materialele pentru întreaga lucrare -structură metalică pe grinzi din lemn de esență tare și grătare din rășină – au fost urcate cu elicopterul până aproape de Cabana Meteo și cărate apoi în spinare de către muncitori până sus, în vârf. Proiectul la care s-a lucrat aproximativ două veri a fost inaugurat de turiști în toamna anului 2018. Scara are un rol semnificativ în prevenirea eventualelor accidente montane și facilitează accesul turiștilor către înălțimile masivului. Astfel, aceștia se bucură de priveliști minunate în condiții de siguranță, iar în punctul de belvedere final au vizibilitate bună către culmile cele mai îndepărtate chiar şi până la mare, ori de câte ori este senin”, consemnează site-ul viziteazaneamt.ro. Noua structură este compusă din 60 de tronsoane de câte 3 metri lungime, facilitând accesul pe vârf, care atinge 1904 metri altitudine. Chiar dacă nu este cel mai înalt punct din Ceahlău, acesta fiind Vârful Ocolașul Mare, cu doar 3 metri mai înalt, Toaca este o atracție turistică majoră datorită formei sale piramidale distinctive.

Piramida holografică

În fiecare an, pe data de 6 august sute de oameni din întreaga țară, dar și turiști străini, urcă pe Ceahlău, până în Vârful Toaca, folosind această scară, pentru a admira și a fi de fiecare dată uimiți de fenomenul piramidei holografice care apare ca urmare a jocului de umbre creat de soare în momentul în care lumina sa întâlnește Piatra Ciobanului și Toaca. Pe 6 august, atunci când creștinii sărbătoresc Schimbarea la Față, sărbătoare care amintește de momentul în care Iisus s-a arătat apostolilor, pe Muntele Tabor, într-o nouă lumină, iubitorii muntelui au grijă să se afle la altitudine, deasupra mării din nori pentru a putea observa fenomenul misterios.

Cea mai rece iarnă de pe Toaca, -30 de grade, în 1985

Pe vârf se află și stația meteorologică cu același nume, adăugând un element de interes. ”Situată la altitudinea de 1.897 m și înființată în anul 1964, Stația meteorologică Ceahlău Toaca funcționează fără întrerupere, până în prezent, cu program de 24 de observații, sinoptic și climatologic. Temperatura minimă, măsurată de la înființarea stației până în prezent, a fost de -30.4 grade C, în data de 19.02.1985, iar temperatura maximă a aerului a fost de 25.7 grade Celsius, în 19.07.2007. Chiar și în lunile de vară – iulie și august – la Stația Meteorologică Ceahlău Toaca s-au semnalat precipitații solide sub formă de ninsoare, în anii 1996 și 1998. Grosimea maximă lunară a stratului de zăpadă a fost înregistrată în luna martie 1982, cu o valoare de 187 cm. Începând din iarna anului 2018, aici se fac măsurători nivometeorologice în vederea elaborării prognozelor pentru avalanșă. La început transmiterea datelor meteorologice către Centrul de Prevedere a Vremii Bacău s-a efectuat prin radiotelegrafie, apoi prin radiotelefonie și, începând cu anul 1999, prin sistem G.S.M. În anul 2017 a fost pusă în funcțiune stația meteorologică automată și transmisia datelor și observațiilor meteorologice se realizează prin modem G.P.R.S”, consemnează site-ul discovergal.ro.

Ceahlău – singurul munte românesc cu hram și sărbătoare

Muntele Ceahlău este unicat nu numai prin peisajele sale pitorești, dar este și singurul munte din țară care are hram şi are sărbătoare. Hramul principal al Mănăstirii Ceahlău, situată pe Muntele Ceahlău, este Schimbarea la Față, celebrată anual pe 6 august, la care se adaugă și cel secundar, din 29 iunie, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. În special, de Schimbarea la față, pelerinii urcă în număr mare pe munte pentru a participa la aceste sărbători religioase importante. Dar, ceea ce fascinează la muntele Ceahlău sunt nenumăratele legende şi poveşti, el fiind leagănul unuia dintre miturile fundamentale ale poporului român: „Dochia şi Traian”, mitul etnogenezei, pus în versuri de Gheorghe Asachi.

”El pietroasa ei icoană
Nu-ncetează a iubi;
Pre ea pune-a sa coroană,
Nici se poate despărţi.
Acea piatră chiar vioaie
De-aburi copere-a ei sin,
Din a ei plâns naşte ploaie,
Tunet din al ei suspin.
O ursită-o priveghează,
Şi Dochia deseori
Preste nouri luminează
Ca o stea pentru păstori”.

Tot Asachi a fost cel care a scris „Legenda Serafimei”, inspirație i-a fost muntele Ceahlău și poetului național, Mihai Eminescu („Turnul lui Budu”), alți scriitori naționali precum Calistrat Hogaş („Legenda Panaghiei”) şi Mihail Sadoveanu, Constantin Matasă și mulți alții.

Ceahlău – muntele lui Dumnezeu

A existat, la un moment, o inițiativă a Parcului Național Ceahlău de a crea o potecă tematică numită ”Stâncile de legende”, pe munte, completată de o antologie cu legende locale și panouri informative bilingve (română/engleză) cu fotografii, cărți poștale vechi și texte, explorând miturile din spatele stâncilor, inclusiv crearea muntelui de către Dumnezeu în lupta cu Satana și o legendă daco-romană legată de Împăratul Traian. ”Muntele ăsta al nostru, Ceahlăul, n-a fost dintotdeauna aşa cum îl ştim noi, înalt, cu stânci multe îngrămădite spre vârf şi cu codri spre poale. Se spune că Satana vroia să ajungă până sus la cer. A suflat o zi şi-o noapte de-a rândul de s-a strâns mulţime de piatră grămadă. Când a vrut Dracul să se urce spre cerul din care fusese alungat, Dumnezeu a blagoslovit şi a pus mâna pe muntele care s-a clădit Ceahlăul. De atunci, Ceahlăul este muntele lui Dumnezeu, cel pe care a pus mâna Sa şi l-a sfinţit”, este descrisă legendara geneză a bătrânului munte pe site-ul oficial al Parcului Național Ceahlău. ”Se spune că Traian, împăratul Romei, a cucerit ţara lui Decebal după lupte crâncene. Ca să supună pe toţi dacii, i-a urmărit cu armatele sale până spre răsăritul Daciei. Ajuns aici, a hotărât să ridice o stavilă împotriva barbarilor care pândeau de dincolo de noua graniţă a imperiului. Soldaţii romani şi prizonierii daci au adunat mulţime de pietre şi le-au îngrămădit, iar în vârf au pus stâncile cele mari. Pe cea mai înaltă dintre ele au pus toacă şi un legionar stătea cu ochi-n soare şi vestea primejdia, bătând în acea toacă. Şi aşa a fost până la părăsirea Daciei de armatele romane”, se spune în legenda Toacăi consemnată de același site.

Angela CROITORU

FOTO: doicalatori.ro; mapio.net; discovergal.ro