Duminică dimineața, 14 noiembrie 2010, în cartierul Precista, Piatra-Neamț. În barul „Caffe Latino” erau oameni care veniseră la o cafea, iar printre ei se aflau și copii. În local se aflau și frații Mararu, dar și un procuror DNA și un fost prim procuror de la Parchetul Neamț. În câteva secunde, un conflict care mocnea de ani buni s-a concentrat într-o scenă scurtă și violentă: Cristian Chilat, cunoscut ca „Falău”, a intrat în local înarmat și a tras.

Gheorghe Mararu a fost împușcat de mai multe ori și, deși s-a intervenit imediat, nu a mai putut fi salvat. Avea 32 de ani. Bogdan Mararu a fost rănit, dar a supraviețuit. Atacul a fost cu atât mai șocant cu cât s-a petrecut într-un spațiu public, cu martori, într-o zi în care orașul era în ritmul lui obișnuit. În apropiere, la Casa de Cultură, un partid politic avea mare adunare, deci era și dispozitiv mărit de forțe de ordine.

A doua zi, după căutări intense Chilat era prins la Bârgăoani și cazul depășea granițele județului. Nu doar prin gravitatea faptei, ci și prin felul în care s-a vorbit despre el.

La conferința de presă din 16 noiembrie 2010, șeful de atunci al IPJ Neamț, Aurelian Vasea Șoric, a avut o intervenție care avea să rămână înregistrată ca un moment de ruptură instituțională și de comunicare publică. Citatul a făcut înconjurul țării: „Și până la urmă de ce este atât de interlop Mararu? Pentru că dădea bani la oameni și le lua camătă? Câți nu dau bani? Sunt și procurori care dau bani (…) De asta este interlop, ca dădea bani cu camătă? Se prezintă situația într-un mod total eronat”. Finalul, rostit în engleză, a devenit celebru: „Case closed”.

Dar, ca să înțelegi cum s-a ajuns la acea duminică din 2010, trebuie să te întorci cu câțiva ani în urmă, într-o perioadă în care aceleași nume apăreau, paradoxal, în aceeași fotografie. Din acest tablou de început lipsea un personaj principal, Dumitru Mironescu, ajuns într-un conflict pe viață și pe moarte cu frații Mararu.

Înainte de război: prietenie, anturaj și ruptura din 2005

Înainte de cearta din 2005 cele două grupări erau în relații descrise, în relatările vremii, ca fiind apropiate. Dumitru Mironescu, zis „Puiu”, fost campion național de karate, era prezent în preajma fraților Mararu (Gheorghe, Bogdan și Răzvan) ca om de încredere, asigurând protecție.

Frații aveau afaceri diverse; în spațiul public s-a vorbit despre mașini aduse din străinătate și vândute în țară, dar și despre împrumuturi de bani, în condiții discutabile. Unele detalii au rămas în zona de relatare jurnalistică și de percepție publică; altele au devenit ulterior fragmente din dosare și motivări, fără ca întreg tabloul să fie uniform lămurit. Cert este că au ajuns să dețină multe spații și dispuneau de sume mari de bani.

Neînțelegerile ar fi început când Puiu Mironescu a intrat în același tip de  afaceri și ar fi oferit și el împrumuturi bănești. Ruptura definitivă dintre părți s-a produs în 2005 când frații Mararu ar fi mers într-o excursie în Egipt, însoțiți de Mironescu. De la un împrumut bănesc, din care o sumă mare i-ar fi aparținut lui Mironescu, profitul nu ar fi fost împărțit corect, iar disputa financiară a rupt definitiv prietenia. Orgoliile au fost atât de mari încât fiecare a făcut ce i-a stat în putință pentru a-și submina rivalul. Între timp a intrat în scenă un alt personaj, Cristian Chilat, zis Falău, prieten bun cu Mironescu. Fost bodyguard la o discotecă a fraților, a luat de la aceștia niște bani, nu i-a returnat și a primit la schimb o bătaie care s-a soldat cu răni vindecabile în aproape 60 de zile de îngrijiri medicale și o tijă metalică în mână. A bănuit că i se trage de la cei trei frați și le-a purtat o ură neștirbită de nimic.

„Osama Bin Laden o să fie la Piatra Neamț”

Bătaia primită de Falău a fost cercetată de autorități până s-a prescris. Au urmat incendieri de mașini, în 22/23 noiembrie 2005 și 7/8 februarie 2006, când un Audi și un Porsche ale lui Gheorghe Mararu au ars ca niște torțe fără a putea fi identificat autorul. Seria răzbunărilor a continuat cu agresarea lui Gheorghe Mararu în scara blocului de un necunoscut versus seara de 11 februarie 2006 când, în apropierea locuinței lui Mironescu, asupra lui au fost trase mai multe focuri de armă care nu și-au atins ținta. Autorul nu a fost găsit niciodată. A fost momentul în care Falău a declarat profetic și public: „Veți vedea la Piatra Neamț bombe… le dăm foc… Osama Bin Laden o să fie în Piatra Neamț”. Pe 10 mai 2006 a fost incendiat un Mercedes al lui Bogdan Mararu, iar două săptămâni mai târziu a fost incendiat un imobil al aceleiași familii. Orașul intrase, fără să-și dea seama, într-o spirală în care fiecare episod îl pregătea pe următorul.

Înapoi în 2010: de la conflict la omor în plină zi

Când, în 14 noiembrie 2010, Chilat a tras în „Caffe Latino”, n-a fost perceput ca un incident „izolat”, ci ca vârful unei tensiuni acumulate. A urmat o mobilizare amplă: căutări, inclusiv cu elicopterul, pentru că exista riscul ca autorul să fie încă înarmat. Chilat a fost prins pe 15 noiembrie 2010, în comuna Bârgăoani. În aprilie 2012, el a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare și la plata de despăgubiri către familia victimei, menționate în text ca fiind „de aproape un milion de euro”.

Comandantul IPJ Neamț a plătit cu destituirea din sistem – „Case closed”

Toate aceste răfuieli între cele două familii, cu incendieri la comandă, focuri de armă și uciderea lui Gheorghe Mararu s-au petrecut cât Poliția Neamț era condusă de ieșeanul Aurelian Vasea Șoric. Asasinarea lui Gheorghe Mararu catalogat ca fiind interlop, l-a făcut pe șeful IPJ Neamț să aibă, într-o conferință de presă, o ieșire necontrolată care avea să-l coste funcția și ieșirea din sistem pe ușa din spate. „Și până la urmă de ce este atât de interlop Mararu? Pentru că dădea bani la oameni și le lua camătă? Câți nu dau bani? Sunt și procurori care dau bani (…) De asta este interlop, ca dădea bani cu camătă? Se prezintă situația într-un mod total eronat”, a spus Șoric în conferința de presă din 16 noiembrie, la o zi după prinderea lui Falău. Afirmațiile încheiate cu celebrul „Case closed” au făcut înconjurul țării, fiind deliciul presei. Acestea, dar și faptul că era apropiat de familia Mararu, închiriase de la frați un imobil după ce s-a mutat de la Iași, de unde era de loc, la Piatra Neamț, apoi s-a mutat gard în gard cu ei, i-au adus destituirea din poliție pe 11 ianuarie 2011. Scandalul a cutremurat Poliția nu doar la Neamț, ci până la vârf, fiind destituiți secretarul de stat în MAI, chestorul șef Dan Fătuloiu, și șeful Poliției Române, Petru Tobă.

După 2010: răzbunarea ca reflex și atacul de la Lilieci (2011)

Pe 14 februarie 2011 Puiu Mironescu – considerat omul din spatele asasinatului de la Caffe Latino – a scăpat la limită cu viață după ce a fost bătut cu răngi de persoane necunoscute. Se pare că pietreanul ar fi fost urmărit pe traseul Piatra Neamț și retur. La întoarcere, la trecerea la nivel cu calea ferată de la ieșirea din Bacău, în localitatea Lilieci, autoturismul lui a fost lovit cu intenție de un BMW. Mironescu și-a dat seama că este țintă sigură și a încercat să fugă dar nu a avut nici o șansă fiind zdrobit în bătaie cu răngi și bâte de mai mulți bărbați. Cel mai probabil ar fi fost ucis dacă nu ar fi intervenit polițiștii care-l filau. El a suferit traumatisme severe, între care fracturi la mâni și la picioare și a fost lovit puternic la cap. A fost internat în secția ATI a Spitalului Județean Bacău, ulterior fiind transferat la o clinică din Iași. Toată lumea a considerat că cei responsabili de atac erau considerați apropiați ai familiei Mararu, iar la finalul procesului cei opt acuzați au primit pedepse care au totalizat 78 de ani de închisoare, plus plata unor daune consistente. Cel considerat liderul grupului, pietreanul Marin Botez Adrian, zis „Țâță”, nu a fost prins atunci.

2012: atentatul ratat cu asasin plătit și o ținta confundată

Cum la Lilieci Puiu Mironescu a scăpat cu viață conflictul s-a mutat la București unde acesta avea o locuință în cartierul Vitan. În noiembrie 2012 ar fi fost tocmit un asasin plătit ca să-l ucidă pe rival. Cei care căutau răzbunare ar fi apelat la o cunoștință din Republica Moldova, Ion Druță, iar acesta l-ar fi indicat pe basarabeanul Vitalie Proca pentru a comite asasinatul. Acesta ar fi intrat în România pe 14 noiembrie 2012, iar în rechizitoriu se arăta că ar fi primit de la familia Mararu un Audi A6 pentru a se deplasa. Ar fi mers la București, în cartierul Vitan, pentru a identifica blocul în care locuia Mironescu. A găsit locul, mașina lui Mironescu și a acționat pe 26 noiembrie, în parcarea blocului. O serie de coincidențe i-au salvat viața lui Mironescu pentru că Proca a împușcat un tânăr care-i semăna, locuia în același imobil și avea același model de mașină, cu aceeași combinație de litere la numărul de înmatriculare. Deși l-a împușcat pe necunoscut, acesta nu a murit iar Proca s-a dat jos din mașină și cu un pistol Makarov a tras mai multe focuri de armă asupra victimei. Surprinzător, tânărul a fost salvat de telefonul mobil pe care-l ținea în buzunarul de la piept. Grav rănit, a fost transportat la spital dar a supraviețuit. Proca a lăsat la locul atacului un rest de țigară dar și armele, fiind identificat după ADN. În urma acestui incident basarabeanul Proca a fost condamnat la 21 de ani și 8 luni de închisoare și plata unor daune către tânărul împușcat de 220.000 de euro.

2013. Atentat cu bombă sub mașina lui Bogdan Mararu

Puiu Mironescu și-a dat seama că el a fost adevărata țintă a atacului din Vitan și a vrut răzbunare. A căutat o cale de a-și anihila rivalii și a decis să plaseze sub mașina lui Bogdan Mararu o bombă. Era ceva nemaiauzit până la acel moment, la Piatra Neamț cel puțin. Doar că, din fericire, de planul cu bomba au aflat și procurorii DIICOT. Pentru a nu fi legat de evenimentul care ar fi trebuit să-l ucidă pe Bogdan Mararu, Dumitru Mironescu a căutat niște interpuși. Conform actelor de urmărire penală chiar Mironescu a fost cel care a făcut rost de explozibil, iar un grup de 6 bărbați ar fi trebuit să se ocupe de atentat. Fapta a avut loc în noaptea de 10/11 ianuarie 2013, când doi dintre cei tocmiți să facă treaba au fost prinși în flagrant pe când amplasau dispozitivul exploziv sub mașina lui Bogdan Mararu. Amestecul ar fi trebuit să ucidă victima la cea mai mică mișcare a autoturismului parcat pe strada Privighetorii, în imediata apropiere a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, Policlinica și Centrul de Transfuzie Sanguină. Dacă planul ar fi fost dus la bun sfârșit și bomba ar fi explodat, ar fi ucis ocupanții mașinii și ar fi creat pagube considerabile pe o rază de 350 de metri. Executanții ar fi urmat să primească 30.000 de euro bani dacă planul reușea, sumă despre care procurorii au apreciat că Mironescu nu o avea la acel moment. Pe rând au fost arestați toți participanții la războiul dintre grupări.

Arestările și sentințele: finalul juridic al unei perioade care a tulburat liniștea în Neamț

Dumitru Mironescu și frații Mararu, Bogdan și Răzvan, au fost arestați aproape simultan, pe 13 februarie 2013. Doar că în locații diferite, frații la București, unde avusese loc atentatul din cartierul Vitan, iar Mironescu la DIICOT Neamț, care funcționa atunci în sediul Parchetului Județean, fiind luate măsuri sporite de securitate. Suspectul a fost prezentat spre arestare la Curtea de Apel Bacău, având în vedere acuzele de terorism. Prin sentință definitivă Dumitru Mironescu a fost condamnat la 15 ani de închisoare, având interdicția de a veni în Piatra Neamț în următorii 5 după executare. A ieșit din penitenciar după 10 ani, fiind eliberat pe 17 noiembrie 2023. Răzvan Mararu a fost condamnat la 8 ani și 3 luni de închisoare, iar Bogdan la o pedeapsă mai mare, de 11 ani și 3 luni de detenție, fiind eliberat la început de noiembrie 2019. Nici unul nu a recidivat, caz în care ar trebui să execute restul de pedeapsă rămas în urma eliberării condiționate.

Gabi SOFRONIA

FOTO: Cotidianele Monitorul și Realitatea de la acea vreme