Iurie Cazacu (PSDE): „Integrarea europeană a Republicii Moldova trebuie să fie un proiect național, nu un instrument electoral”

Secretarul general și președintele interimar al Partidului Social Democrat European (PSDE) din Republica Moldova, Iurie Cazacu, a acordat un interviu publicației ”Mesagerul de Neamț”, în care a abordat principalele teme aflate pe agenda politică de la Chișinău: reforma administrației publice locale, parcursul european al Republicii Moldova, sprijinul Uniunii Europene și relația strategică cu România. În cadrul dialogului, liderul PSDE a subliniat necesitatea unor reforme responsabile și a unui consens național în jurul obiectivului integrării europene, avertizând totodată asupra riscului politizării acestui parcurs. De asemenea, Iurie Cazacu a vorbit despre colaborarea strânsă dintre PSDE și PSD din România, inclusiv despre parteneriatul instituțional și politic dezvoltat în județul Neamț, alături de președintele Consiliului Județean Neamț și liderul PSD Neamț, Daniel Harpa.

– Care este poziția PSDE față de reforma administrativă?

Partidul Social Democrat European, formațiune care are 103 primari și 1.106 consilieri locali aleși la ultimele alegeri locale generale din 2023 – al treilea rezultat la nivel național – înțelege necesitatea reformei administrației publice locale. Considerăm însă că aceasta trebuie realizată responsabil, etapizat și în baza studiilor și expertizei deja existente. Ignorarea experienței primarilor și a analizelor anterioare riscă să transforme această reformă într-un exercițiu birocratic, rupt de realitățile din teritoriu. PSDE este de părere că reforma trebuie să înceapă cu eficientizarea administrației centrale: reducerea numărului de ministere și agenții, eliminarea suprapunerilor instituționale și optimizarea cheltuielilor la nivel central. Nu este corect ca povara „optimizării” să fie pusă în primul rând pe primării, în timp ce structurile centrale rămân supradimensionate și costisitoare. În același timp, atragem atenția că, în lipsa unor mecanisme clare și a unor garanții juridice și financiare, obiectivele declarate de autoritățile centrale riscă să rămână doar pe hârtie. Oamenii nu sunt cifre într-un tabel, iar localitățile nu sunt simple sume într-un calcul contabil. PSDE propune câteva soluții concrete:

– crearea Centrelor Unificate de Prestări Sociale în toate primăriile existente, până la eventuala amalgamare;

– digitalizarea serviciilor publice locale, cu sprijin financiar din partea Guvernului și a partenerilor externi;

– fonduri de tranziție pentru primării, astfel încât reorganizările să nu afecteze angajații și serviciile pentru cetățeni;

– stabilirea unor standarde minime obligatorii de servicii publice, garantate prin lege pentru fiecare localitate.

Susținem o reformă care întărește autonomia locală și o pune în centrul deciziilor.

– Considerați că anul 2030 este un termen realist pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană?

PSDE este un partid eminamente proeuropean și susține pe deplin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Parcursul european reprezintă singura opțiune strategică viabilă pentru dezvoltarea durabilă a țării și pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Totuși, integrarea europeană trebuie să fie un proiect național, capabil să unească cetățeni, partide politice, instituții și mediul de afaceri. Din păcate, actuala guvernare încearcă să monopolizeze politic acest subiect și să îl transforme într-un instrument electoral, ceea ce riscă să polarizeze societatea. Termenul de 2030 poate deveni realist doar dacă ritmul reformelor este accelerat, instituțiile statului funcționează eficient, iar contextul geopolitic rămâne favorabil. Prioritățile sunt clare:

– reforma justiției și independența sistemului judiciar;

– combaterea reală a corupției;

– modernizarea administrației publice;

– consolidarea economiei și sprijinirea mediului de afaceri.

– Care credeți că sunt principalele dificultăți în realizarea acestei integrări?

Cele mai mari provocări rămân legate de reformele interne. Persistă încă probleme serioase în justiție, în combaterea corupției și în funcționarea administrației publice. De asemenea, există uneori incoerență sau politizare excesivă în procesul reformelor. Viitorul european al Republicii Moldova depinde de trei piloni fundamentali: voință politică autentică, instituții funcționale și implicarea activă a societății.

– Există evoluții vizibile în Republica Moldova ca urmare a sprijinului financiar oferit de Uniunea Europeană?

Sprijinul Uniunii Europene este consistent și extrem de valoros. El contribuie la modernizarea infrastructurii, la susținerea bugetului public și la lansarea unor reforme importante. Totuși, pentru a transforma aceste progrese punctuale în schimbări sistemice, Republica Moldova are nevoie de investiții majore, asistență tehnică și parteneriate strategice durabile. La fel de important este ca autoritățile să utilizeze aceste resurse în mod eficient și transparent.

– Este România un partener strategic de încredere în acest proces?

Fără îndoială. România este unul dintre cei mai importanți susținători ai Republicii Moldova pe drumul european. Sprijinul oferit de București este concret și vizibil – de la proiecte de infrastructură și interconectări energetice până la investiții în educație, cultură și administrație publică. Experiența României în procesul de aderare la Uniunea Europeană reprezintă o resursă extrem de valoroasă pentru noi.

– Cum apreciați declarația președintei Maia Sandu privind posibilitatea unirii cu România?

Declarația are mai degrabă o valoare simbolică decât un impact politic sau juridic concret. Unirea rămâne un subiect sensibil, cu o încărcătură istorică și identitară puternică, care continuă să divizeze societatea. În actualul context, prioritatea strategică a Republicii Moldova trebuie să fie consolidarea statului și avansarea fermă pe calea integrării europene.

– Există preocupări reale în societate legate de retorica revizionistă privind „Moldova Mare”?

Astfel de teme trebuie abordate cu responsabilitate și echilibru. Viitorul țării trebuie decis prin voința clar exprimată a cetățenilor și prin dialog larg în societate, nu prin declarații cu tentă electorală.

– Ce relații politice și administrative ați dezvoltat în județul Neamț și în regiunea Moldovei din România?

PSDE are un parteneriat strategic solid cu Partidul Social Democrat din România, bazat pe valori comune și pe o viziune proeuropeană. În ultimii ani au fost dezvoltate numeroase parteneriate între primarii PSDE din Republica Moldova și primarii PSD din România. Au fost semnate acorduri de înfrățire și cooperare în domenii precum infrastructura locală, educația, cultura și serviciile sociale. O relație deosebit de importantă a fost consolidată cu Consiliul Județean Neamț, condus de Daniel Harpa, președintele organizației PSD Neamț. În 2024 a fost semnat acordul de înfrățire și colaborare între raionul Fălești și județul Neamț, document care deschide o nouă etapă de cooperare instituțională și dezvoltare pentru comunitățile noastre. Această colaborare reflectă relația de prietenie și solidaritate dintre social-democrații de pe ambele maluri ale Prutului și contribuie la consolidarea legăturilor dintre Republica Moldova și România.

Ciprian-Traian STURZU

Alte interviuri despre Republica Moldova AICI și AICI.