Curtea de Apel Bacău a menținut definitiv condamnarea la 13 ani de închisoare pentru bărbatul acuzat că a provocat moartea unei femei de 32 de ani, într-un caz petrecut la Roman și reconstruit de instanță din înregistrări, urme biologice, declarații de martori și propriile susțineri ale inculpatului. Din hotărârea din 4 martie 2026 rezultă că victima, o femeie care obținea bani din prestarea de servicii sexuale, a ajuns în locuința bărbatului după un contact stabilit pe site-ul Publi24. Câteva ore mai târziu, ieșea la geam, strigând după ajutor, înainte de a se arunca de la etajul al patrulea. Sentința Tribunalului a fost păstrată integral în apel. Judecătorii au respins apărarea inculpatului și au reținut că fapta constituie omor, comis cu intenție indirectă, nu determinarea sinuciderii și nici un accident produs într-un context neclar. În plus, instanța a menținut și obligația de plată către mama victimei a sumei de 7.000 de euro daune materiale și 100.000 de euro daune morale.
Cum au ajuns cei doi să se întâlnească
Din hotărâre reiese că, în seara de 25 ianuarie 2025, bărbatul, în vârstă de 66 de ani, a accesat platforma Publi24, secțiunea de anunțuri pentru escorte, și a contactat victima. Cei doi ar fi convenit o întâlnire în locuința lui, pentru aproximativ 4 ore, contra sumei de 400 de lei. Femeia, originară din Republica Moldova, dar cu cetățenie română și domiciliu în județul Constanța, era cazată într-un hotel din Roman. Potrivit instanței, ea a ajuns la apartamentul inculpatului în jurul orei 23:41. De aici înainte, firul nopții a fost refăcut aproape exclusiv din urmele rămase în apartament, înregistrările audio-video și relatările vecinilor.
De la o întâlnire convenită la conflict
Bărbatul a susținut că atmosfera a fost calmă și că scandalul a izbucnit abia când femeia a vrut să plece înainte de expirarea timpului convenit. Instanța arată însă că succesiunea exactă a momentelor anterioare este greu de stabilit în lipsa unor martori direcți, dar probele indică faptul că tensiunile au început mai devreme și au durat mai mult decât a admis inculpatul. Potrivit hotărârii, femeia a cerut să plece, iar bărbatul nu a fost de acord. El a recunoscut că a prins-o de mână și că a încercat să o oprească. Conflictul a degenerat, iar victima s-a refugiat în dormitor, unde a încuiat ușa pe interior. Acolo începe, de fapt, partea centrală a dosarului: minutele în care femeia a încercat să se salveze, iar bărbatul a continuat să forțeze accesul în cameră.
Ușa lovită, geamul spart, amenințările și strigătele
Judecătorii rețin că inculpatul a lovit în mod repetat ușa dormitorului și a spart geamul acesteia pentru a intra. În apartament au fost găsite urme de sânge în mai multe încăperi, obiecte răvășite, cioburi de sticlă și un cuțit de bucătărie aflat în dormitor, cu urme brun-roșcate. Instanța notează că femeia se afla într-o stare de panică extremă. Nu a mai apucat nici să se îmbrace. Când a ieșit la geam era doar în halat de baie, desculță, iar hainele ei au fost găsite pe patul din dormitor. Una dintre probele-cheie a fost înregistrarea audio-video analizată în dosar. La un moment dat, victima este auzită strigând disperată că este omorâtă și cerând ajutor. În dialogul cu vecinii, femeia spune că bărbatul are cuțitul și cere să fie chemată poliția. Pe fundal se aud lovituri repetate, apoi zgomotul spargerii sticlei de la ușa dormitorului. La foarte scurt timp după acest moment, victima sare de la etajul al patrulea.
Ce au văzut și au auzit vecinii
Mai mulți locatari din bloc au confirmat în anchetă că au auzit țipete și apeluri disperate după ajutor. O martoră a declarat că a văzut femeia ieșită pe geam și strigând către cineva din apartament să lase cuțitul jos. Un alt vecin a auzit-o spunând: „Săriți, că mă omoară”. Alt martor a relatat că, la scurt timp, a auzit bufnitura căderii și a văzut trupul femeii pe aleea din spatele blocului. Pentru instanță, aceste declarații au confirmat ceea ce arătau deja celelalte probe: victima nu s-a aruncat în gol dintr-un impuls inexplicabil, ci în timp ce încerca să scape dintr-o situație pe care o percepea ca fiind iminent letală.
De ce a fost o condamnare pentru omor
Apărarea a încercat în apel să schimbe încadrarea juridică și să susțină că nu a existat intenția de a ucide. Curtea de Apel Bacău a respins argumentul și a arătat că inculpatul a acționat cu intenție indirectă. Pe scurt, judecătorii au reținut că bărbatul a înțeles perfect starea de teroare în care se afla victima. A auzit-o spunând că va sări, a auzit strigătele după ajutor și, cu toate acestea, a continuat să lovească ușa pentru a intra în cameră. Or, o cădere de la etajul patru este, în mod obișnuit, aptă să provoace moartea. Instanța a mai reținut și motivul pentru care bărbatul a continuat: voia să oprească țipetele femeii și să împiedice vecinii să afle că apelase la o escortă, pentru a evita rușinea publică. În aceste condiții, moartea nu a fost tratată de instanță ca un rezultat imprevizibil, ci ca o consecință acceptată de inculpat prin conduita sa violentă.
Un alt element important din hotărâre este profilul inculpatului. Curtea amintește că acesta mai avusese în trecut o condamnare definitivă pentru lipsire de libertate și viol, aspect relevant în evaluarea periculozității sale. Judecătorii au notat că bărbatul are accente de violență mai ales în situații în care poate domina victima și o poate plasa într-o poziție de vulnerabilitate. Deși a beneficiat de procedura simplificată, după ce și-a recunoscut fapta în fața primei instanțe, pedeapsa a rămas una apropiată de maximul posibil după reducerea prevăzută de lege: 13 ani de închisoare.
Dincolo de sentință
Acest dosar nu vorbește doar despre o condamnare definitivă, ci și despre un tip de vulnerabilitate care apare frecvent în zone aflate la limita oricărei protecții reale. Victima era o femeie care câștiga bani din prestarea de servicii sexuale, iar întâlnirea cu bărbatul condamnat pentru omor a fost stabilită prin intermediul unui site de anunțuri. O înțelegere făcută online, între doi necunoscuți, s-a mutat apoi într-un apartament închis, fără martori, fără garanții și fără vreo formă de siguranță. Cazul de la Roman arată cât de repede poate aluneca spre violență o astfel de întâlnire și cât de expuse rămân persoanele care intră singure în locuința unui necunoscut. Dincolo de concluziile juridice ale instanței, rămâne realitatea dură a unei lumi în care vulnerabilitatea socială, dependența de bani și lipsa oricărei protecții pot transforma o întâlnire convenită online într-o tragedie.
G. SOFRONIA
