Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat în dezbatere publică, pentru consultarea angajaților din sistem și a societății civile, (de miercuri, 11 martie până pe 21 martie 2026), proiectul ce stabilește care va fi profilul managerului din Educație. Profilul profesional al managerului școlar va avea 5 competențe profesionale generale și 20 de competențe specifice, iar proiectul de modificare legislativă care schimbă competențele, aduce lucruri noi în prim plan din mediul de business, antreprenorial, dar și din activitatea fundațiilor. Potrivit proiectului, un viitor director din învățământul preuniversitar ar trebui să aibă competențe extinse, de la management curricular la coaching și de la medierea conflictelor la ”fundraising”. Întreg proiectul este conceput într-un limbaj ultra academic, cu termeni din domeniile amintite.

Directoriada lui Dimian: cât de ”fun” va fi ”fundraisingul”?

Directorii de școli și licee așteptau un nou ministru ”cu viziune”, după căderea în dizgrație a fostului ministru, psihologul prof. univ. dr. Daniel David. Însă, nu se așteptau, cel mai probabil, la o viziune ca cea pe care noul ministru al Educației, Mihai Dimian, tot un rector, o afișează în privința managerilor școlari din preuniversitar. Exista, la nivel de zvonistică, informația că noile condiții pe care vor trebui să le îndeplinească viitorii directori le va pune și mai multe piedici în desfășurarea activității. Însă, termeni din domeniul antreprenoriatului de business sau din mediul ONG-ist, probabil că nu se aștepta nimeni din managementul educațional.

Printre competențele extinse, de la management curricular la coaching, li se cere intervenție în medierea conflictelor și fundraising – adică găsirea unor surse de finanțare, sponsori, pentru a completa bugetul școlii, cu ajutorul unor proiecte.

Fundraising este definit drept ”Strângerea de fonduri prin procesul strategic de solicitare a contribuțiilor voluntare – bani, resurse sau timp de voluntariat – de la persoane fizice, companii sau entități filantropice pentru a sprijini cauze caritabile, proiecte non-profit sau inițiative cu scop lucrativ. Strângerea de fonduri eficientă se bazează pe construirea încrederii, demonstrarea impactului și utilizarea unor canale diverse, cum ar fi campaniile online și inițiativele de la egal la egal”. Termenul vine din activitatea ONG-iștilor, a fundațiilor.

Noul ministru, Mihai Dimian, spunea că ideile pentru noile propuneri sunt inspirate din sistemele altor state, precum Finlanda, Anglia, Canada, Australia, Estonia, dar și ghiduri UNESCO și OCDE. Interesantă inspirație, mai ales că mai toate sunt state înfloritoare, în timp ce ratingul României a răms la „BBB minus”, cu perspectivă negativă și riscuri majore legate de deficitul fiscal, creșterea datoriei publice și instabilitatea politică.

Rămâne de văzut cum va fi primită această propunere de cei care, peste mai puțin de un an, vor avea de dat concurs și vor trebui să se încadreze în acest profil – un amestec de antreprenor puternic, de succes, cu finanțist, organizator de evenimente pe model ONG-ist și de inginer statistician, pe lângă orele de predare și toate celelalte calități organizatorico-didactice, care vor aduce cu ele ore suplimentare, neplătite.

De la vânătoarea de elevi, la vânătoarea de părinți cu bani!

Creșterea numărului de elevi pe școală/pe clasă (cerută de guvern via fostul ministru David), pe fondul scăderii populației școlare, i-a transformat deja pe directorii din preuniversitar în ”vânători” de copii. Începe să se contureze, oficial și legal, dorința de a atrage banii către școală din alte surse decât cele de până acum.

Dar, baza fondurilor pentru evenimente/deplasări pentru olimpiade/proiecte extrașcolare nu vin din sponsorizări acum. O știe toată lumea: de la femeia de serviciu din școală, până la director și, mai ales, părinții! Ci de la Asociațiile de părinți de pe lângă școli, unde se adună sume destul de consistente pe principiul sugerăm o anumită sumă și toată lumea se conformează până la termenul limită stabilit de conducerea școlii. Filiera părinți – fondul clasei (inexistent oficial!) – fondul școlii (numai prin asociația de părinți, niciun profesor nu se atinge de bani sau de chitanțe fiscale!), mai ales în colegiile mari, de elită, acolo unde și părinții sunt din rândul oamenilor de afaceri, al politicienilor funcționează eficient de câteva decenii bune. Vrea noul ministru să schimbe acum cutuma? Dacă tot nu se dau cei 6% din PIB, măcar să se oficializeze lobby-ul directorilor!

Statistică: se cer cinci competențe generale și 20 specifice!

Directorul de școală sau managerul școlar va trebui să apeleze și la date statistice relevante, și la rezultate ale unor cercetări „empirice”. Deciziile sale vor trebui să aibă la bază date ”relevante”, care să justifice deciziile luate.

Noilor manageri școlari li se cer cinci competențe generale de management, ce includ un total de 20 de competențe specifice.

„Aceste competențe reflectă capacitatea directorului de a exercita leadership educațional, de a gestiona eficient resursele organizaționale, de a susține dezvoltarea profesională a personalului, de a asigura calitatea proceselor educaționale și de a consolida relația dintre școală și comunitate”, se arată în proiectul pus în dezbatere publică.

Cele cinci mega competențe

”1. Leadership educațional, guvernanță instituțională și orientare strategică: capacitatea directorului unității de învățământ de a formula, comunica și implementa o viziune strategică centrată pe învățare și progresul fiecărui elev, asigurând alinierea dintre direcțiile de politică educațională la nivel național/european/internațional și obiectivele instituționale, curriculum, resurse, cu efecte în rezultate educaționale. Prin această competență directorul unității de învățământ asigură aderența personalului la viziune, valori și principii explicit prezentate și asumate, orientând instituția prin procese transformaționale menite să dezvolte capacitate organizațională de răspuns la o varietate de situații, asigurând un mediu incluziv, securizant, în care starea de bine și sănătatea emoțională și psihică sunt valorizate/cultivate ca precondiții pentru un proces educațional eficient.

2. Management operațional administrativ-financiar și conformitate: capacitatea directorului unității de învățământ de a administra responsabil și eficient resursele instituției, asigurând conformitatea legală, integritatea decizională și utilizarea transparentă și corectă a fondurilor publice. Competența reflectă capacitatea directorului de a anticipa și a gestiona riscuri, situații de criză și contexte de incertitudine, asigurând stabilitatea organizațională, continuitatea activităților și protecția comunității școlare.

3. Managementul calității și evaluarea internă: capacitatea directorului unității de învățământ de a proiecta și a implementa mecanisme sistemice de monitorizare, evaluare și îmbunătățire continuă, utilizând date și indicatori relevanți pentru fundamentarea deciziilor și creșterea performanței organizaționale.

4. Managementul curriculum-ului, al proceselor de învățare și evaluare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice: capacitatea directorului unității de învățământ de a asigura coerența curriculară la nivel instituțional și de a susține dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, în vederea îmbunătățirii calității actului didactic și a progresului elevilor. Această competență reflectă capacitatea directorului de a dezvolta, evalua și valorifica potențialul profesional al personalului, construind o cultură organizațională etică, colaborativă și orientată spre performanță și învățare continuă.

5. Comunicare, relaționare, parteneriate și colaborare în comunitate: Directorul de școală trebuie să elaboreze proiecte, activități de fundraising, să mențină relația cu autoritățile locale, părinți/familie, autorități pe dimensiunea socială și economică – ajutoare, servicii sociale, participare școlară, absenteism, probleme și riscuri – consum de droguri, tulburări comportamentale, alte instituții care pot contribui la realizarea obiectivelor educaționale: Centrul de Resurse și Asistență Educațională, Casa Corpului Didactic, birourile pentru siguranță școlară, DGASPC, organizații neguvernamentale etc.)”, se precizează în proiect.

Directorilor de școli li se cer, prin noul profil, competențe și ore suplimentare.

Aceștia aveau plângeri și până acum în legătură cu multitudinea de probleme zilnice de rezolvat. Mai ales că documentația de completat și de trimis către Inspectoratul Școlar și de acolo către minister, pare să se înmulțească frenetic de la o zi la alta. Statistic și empiric!

Angela CROITORU