O fată frumoasă, cu o inteligență sclipitoare, foarte hotărâtă, disciplinată, conștientă de propria valoare. Acesta este un prim crochiu care ar putea să o înfățișeze pe Ingrid Budiș, acum elevă în an terminal la Colegiul Național de Informatică (CNI), deja admisă la Delft University of Technology (TU Delft), care este una dintre cele mai prestigioase universități tehnice din Olanda și din lume pentru domeniul Computer Science. Dar, Ingrid este cu mult mai mult de atât, este întruchiparea sintagmei ”copilul bun pe care orice părinte și-l dorește”! Este olimpica de la naționala de limba germană care și-a făcut mândri părinții, profesorii și colegii. Este colega de clasă cu un zâmbet fin, plină de o grație copilăroasă, dulce și cuminte, bine înfiptă în propriile sale principii și cu o scară a valorilor foarte bine pusă la punct. Ingrid este, deopotrivă, voluntarul implicat, creatoarea de drumuri pentru cei care își doresc să participe la evenimente sociale, caritabile sau culturale. Este o foarte bună prietenă, de încredere și păstrătoare a secretelor celor apropiați.
Limba lui Goethe-prima dragoste!
La germană în clasa a X-a, la etapa națională, a obținut premiul I la proiect, pentru ca în anul următor să obțină același premiu, plus premiul al III-lea la individual. Limba germană a fost prima ei dragoste, disciplina de care s-a atașat încă din clasa a V-a, la gimnaziul aceluiași CNI, unde termină liceul anul acesta. Dar, pe lângă limba lui Goethe, Ingrid iubește și matematica. Îi plac problemele provocatoare din care poate extrapola și ajunge în zona tehnicilor ce țin de domeniul IT. De aceea a și optat pentru profilul matematică intensiv, la liceu, unde va susține și probele de la Bacalaureat în această vară. La olimpiada de matematică a obținut mențiuni, la etapa județeană, iar la informatică se simte în largul ei. Tocmai de aceea a și reușit la admiterea unei prestigioase universități din Țara Lalelelor. Olanda este un hub tehnologic de top în Europa pentru studiul Computer Science. Programele durează de obicei 3 ani (la licență), punând accent pe matematică, dezvoltare software și sisteme inteligente.
Voluntar implicat și experiența suedeză
”Am fost într-o asociație de voluntariat și, la liceu, m-am implicat în toate activitățile. Am participat la tot ce s-a putut, practic! Am vrut să fructific fiecare oportunitate. Și nu neapărat pentru CV, cât pentru oameni. Îmi place foarte mult să mă pot saluta cu oameni prin școală și să ne știm din locuri diferite, să explorăm lumea împreună. La noi sunt foarte multe proiecte de voluntariat.
Din clasa a IX-a, am fost la toate proiectele cu Consiliul Elevilor și la Erasmus+, într-un an. Mi-ar fi plăcut, poate, să merg la mai multe mobilități pe Erasmus +, dar, e un proces de selecție destul de dificil, tocmai pentru ca mulți dintre colegii din liceu să aibă acces la deplasări, la activitățile de pe Erasmus. Și din clasa a XI-a nu am mai avut timp și de asta, cu olimpiada și cu toate celelalte activități în care am fost implicată… Dar, într-a X-a, am fost într-un Erasmus în Suedia, pentru o săptămână”, povestește, ușor nostalgică, Ingrid.
A fost impresionată de sistemul de învățământ din Suedia, mult mai practic, mai aplicat.
”E foarte interesant sistemul lor de învățământ. E complet altfel. E axat mai mult pe relația caldă, camaraderească, între profesori și elevi. Ei se tutuiau la ore, erau prieteni, practic. Nu există presiunea aceasta că, «Vai, trebuie să dați teste și să învățați!», cum se întâmplă la noi. Ei, când știu că trebuie să dea test, se pregătesc cât consideră, dar nu e stresul acesta cu foarte multe materiale, cu foarte multe teorii. E mult mai aplicat totul. Mi-ar plăcea să predau, să fiu profesor într-un astfel de sistem!”, spune Ingrid.
“Ani de liceu cu emoții la”… germană!
Este mulțumită și cu școala din România, dar crede că ceva mai multă specificitate, o structură mai aerisită a programei școlare, cu un accent mai mare pe profilul specific al fiecărei școli, ar fi de dorit.
“Nu sunt genul care critică lucruri în mod gratuit! Am observat că școala și rigorile din educația de la noi, m-au ajutat mult la admiterea pe care am dat-o în Olanda. Am dat admitere la matematică și la logică. Și m-au ajutat foarte mult cunoștințele acumulate pe parcursul liceului, au fost un plus față de copii din alte țări care nu au învățat atât de multă materie și atât de complexă cum au învățat noi. Și e un plus”, afirmă Ingrid.
Examenul de admitere a fost în sistem online. La matematică, proba a avut durata de 60 de minute, timp în care trebuia să răspundă la 22 de întrebări.
Răspunsurile trebuiau să fie tastate efectiv în pagina de probă, în timp ce, la logică, a dat un teste grilă cu 30 de întrebări, având la dispoziție 45 de minute.
“La Computer Science unde am dat eu, au fost doar 2.000 de candidați și am avut noroc să intru din prima! Sunt două ramuri: una bilingvă în olandeză și în engleză și una doar în engleză. Și eu am dat la cea exclusiv în engleză, pentru că olandeză nu știu. Deși seamănă cu germana, nu știu, e o limbă mai ciudată”, povestește ea.
“Am avut șansa să particip, cu o bursă oferită de ambasadă, la un proiect în Germania de trei săptămâni, unde am stat la o familie gazdă și am vorbit în germană, ceea ce a fost destul de greu pentru mine. Eu mă pregăteam și pentru un atestat. Am dat și atestat la germană după ce m-am întors din Germania. Eu studiez dintr-a V-a limba germană, cu toate acestea a fost destul de greu să vorbesc cu ei, așa, după ce nici nu am mai făcut pregătire ceva vreme. Dar oricum, a fost foarte interesantă experiența, mai ales că am fost și la școală acolo, am participat, efectiv, la cursuri acolo, ca orice elev al lor, ei încep școala mai repede decât noi, prin august. Și am participat la ore și acolo. Adică, să văd două sisteme de educație, și pe cel din Suedia și pe cel din Germania, a fost o mare oportunitate, da! Sincer, după ce am stat acolo mai mult, în Suedia, mi-a părut tare rău că am plecat, într-a X-a. Aș fi vrut să mai stau, nu știu… poate chiar să rămân elevă acolo… Era foarte, foarte, foarte interesant”, și se simte și acum regretul în vocea ei.
Olanda-tărâmul făgăduinței!
I-ar fi plăcut să studieze mai mult timp sistemul educațional din Suedia, dar consideră că și Germania este “Wow, altceva! Adică, da, mi-ar plăcea și mie să studiez în afară. Și, în special, într-o țară vorbitoare de o limbă germanică, dacă nu chiar germană. Dar, nu am optat, totuși, pentru a-mi continua studiile universitare în Germania, pentru că sunt altfel prețurile, plus că ei nu sunt la fel de deschiși cu studenții străini, ca olandezii. În schimb, sunt îndreptați înspre studenții internaționali”.
Atu-urile care au contat în alegerea universității din Olanda sunt multitudinea de activități de acomodare și comunitatea de români destul de închegată din Țara Lalelor. A dat testare și la Politehnică, a fost admisă în preadmitere la Politehnică, la Automatică și Calculatoare.
“Mi-ar plăcea să fiu programator, dar mi se pare că e destul de învechită meseria aceasta, în condițiile în care inteligența artificială o să acapareze foarte mult din partea aceasta. Dar sunt sigură că o să se găsească ceva așa pentru mine. Eu sunt foarte dispusă să învăț, să învăț tot timpul. Toată viața mea am învățat cu plăcere, adică nu am fost silită de nimeni, doar m-am motivat eu. Și sunt sigură că o să mă adaptez acolo. Aștept să ajung acolo și vreau să-mi fac o idee mai clară despre specializarea pe care o să mă axez. Lucrurile evoluează foarte alert în domeniul tehnologiilor IT, iar eu vreau să merg acolo cu o minte deschisă. Nu vreau să-mi pun nimic în cap clar, pentru că nu știu exact ce o să-mi ofere… ce o să-mi ofere universitatea. Cei de la universitate au și foarte multe legături cu companii de tot felul”, conchide Ingrid Budiș.
Angela CROITORU

Parteneri
Mesagerul Bacău
Timp redus de așteptare și siguranță crescută pentru pacienți: SJU Bacău trece în era digitală
ZCH
FOTO. Trafic blocat pe ambele sensuri la Girov -Căciulești. Trei răniți în spital după un grav accident de circulație!
NewsEdge
Guvernul recurge la fonduri de urgență pentru intervențiile care trebuie să mențină nivelul apei la Cernavodă
BusinessEdge
Băncile centrale și-au redus achizițiile la 57 de tone de aur în primul trimestru din 2026. Este cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani



