În ziua Schimbării la Faţă, 6 august, turişti și pelerini iau cu asalt Ceahlăul, două fiind motivele care-i aduc în zona superioară a masivului. Unii sunt atraşi de straniul fenomen optic care se produce la intensitate maximă în această zi, la răsăritul soarelui: piramida spaţială sau holografică.
Este vorba de o imagine tridimensională, care se vede de pe Vârful Toaca, doar dacă este senin. Numai că, în acest an, celor sosiți pe muntele ce străjuie ținutul Neamțului natura le-a jucat o festă, după cum a relatat Cătălin Gavrilescu, directorul Administrației Parcului Nțional Ceahlău.
„Sunt puțini turiști și pelerini pe munte. Cei care au vrut să vadă piramida holografică n-au avut parte de ea. Au fost nori. De altfel, acum (ora 09.40 – n.red.), stă să plouă în masiv. În anii din urmă, pe 6 august, nu aveai loc pe Toaca și pe scările ce duc spre vârf. Și Durăul e cam pustiu. Au fost mai mulți turiști săptămâna trecută, decât acum”.
Cât despre fenomenul în sine, el are o explicaţie ştiinţifică, fiind o compunere de patru umbre. Vârful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre est, ia forma unui triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai joasă, face altă umbră. La fel, Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui. Iar pe 6 august, datorită poziţiei soarelui, umbrele se unesc la vârf şi se creează o imagine tridimensională, ca holograma unei piramide.
Puțini pelerini la Schitul Binecredinciosului Voievod Ştefan
Celălalt motiv pentru care pe Ceahlău este o mare afluenţă de oameni pe 6 august este unul de natură religioasă. În această zi, creştinii sărbătoresc Schimbarea la Faţă, iar cu acest prilej are loc un pelerinaj la Schitul Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, fiind hramul aşezământului de la cota 1.750 metri. În acest an, pelerinajul nu a mai avut anvergura din alți, Sfânta Liturghie fiind oficiată de Nichifor Botoşăneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
În anii din urmă, în fruntea celor care urcau muntele se afla IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care continua, an de an, tradiţia instituită de actualul Patriarh al României, Daniel. Pelerinajul face parte din manifestările dedicate sărbătoririi Zilelor Sfinţilor Nemţeni. Ieri, 5 august, a fost omagiat Sfântul Iacob Hozevitul de la Mănăstirea Neamţ, şi pe 7 august Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla.
Majoritatea credincioşilor urcă pe la Stănile, pentru că până la baza lui se poate ajunge cu maşina. Iar urcuşul până la schit durează doar o oră, maxim una şi jumătate. De altfel, aceasta este cea mai scurtă potecă ce duce spre înălţimile masivului. Schitul Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost ridicat din iniţiativa Mitropolitului Moldovei, Daniel. Pe cheltuiala prinţului Dimitrie Sturdza şi a Armatei, care a transportat materiale cu elicoptere, biserica a prins repede contur şi a fost terminată în august 1993.
Pe pisania înscrustată într-o placă de marmură se consemnează: „Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu lucrarea Sfântului Duh s-a ridicat această sfântă biserică mănăstire cu hramul Schimbarea la Faţă, în memoria sihaştrilor călugări şi călugăriţe care s-au nevoit în aceste părţi de-a lungul vremurilor, coborând prin rugăciune cerul pe pământul Moldovei şi înălţând sufletele oamenilor în împărăţia lui Dumnezeu“.
Dan Sofronia
Foto: Iliuță Subcinschi, Mihai AMARIE în ”Coolt Neamț”
Mesagerul Bacău ALERTĂ în Bacău: Plan Roșu activat! Zeci de copii din Căiuți au ajuns la spital cu toxiinfecție alimentară 
ZCH Bacău. Plan Roșu activat după ce mai mulți copii au acuzat stări de rău. 44 de persoane au ajuns la spital 
NewsEdge SUA confirmă că au desfășurat o armă spațială pe orbită. Washingtonul pregătește răspunsul la noi amenințări 
BusinessEdge Cumpărăm trenuri noi, dar tot mai puțini români aleg să călătorească pe calea ferată. Numărul pasagerilor a scăzut cu 1,4 milioane în trei luni 
