Sâmbătă, 26 septembrie, Casa de Cultură a Sindicatelor din Piatra Neamț a fost gazda unei manifestări mai puțin obișnuite. Peste 300 de persoane, sala a fost plină, într-o organizare impecabilă, cu o logistică demnă de un
spectacol, au făcut parte din regia organizatorilor lansării ”Institutului Conservator”, în cadrul unei conferințe cu tema ”Dezbatere: Memoria Interzisă. Cum ne apărăm eroii, martirii și sfinții de cenzură”.
Au conferențiat, pe rând arhimandritul Hariton Negrea, starețul Mănăstirii Petru Vodă, cercetătorul Elena Chiaburu, avocatul Toni Neacșu și Claudiu Târziu, europarlamentar și președintele Partidului ”Acțiunea Conservatoare”, pe tema pericolului pe care-l reprezintă așa zisa Lege Vexler- referitoare la interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Tema principală a discuțiilor a reprezentat-o prevederea privind interzicerea statuilor, denumirilor de străzi sau instituții pentru persoane condamnate pentru infracțiuni contra umanității ori conducători ai unor organizații interzise, care deja a început să producă efecte. ”Considerăm că această lege este cel mai grav atac din ultimii 35 de ani, dat la adresa conștiinței naționale, a memoriei publice și a istoriei României”, a declarat Claudiu Târziu, insistând nu doar pe atingerea memoriei ”Sfinților închisorilor”, dar și pe pericolul ca mari personalități precum Mihai Eminescu sau Nicolae Iorga să fie atinși de o lege care nu făcea decât să înăsprească aberant prevederi care existau deja.
Cercetătorul Elena Chiaburu a scos în evidență cum părinții acestei legi sunt chiar cei care au introdus cu forța comunismul în România, ocupanții sovietici, care au prevăzut în tratatul de pace după al doilea război mondial prevederi asemănătoare, dar fără accent pe antisemitism. Era și un fel de non sens, mulți etnici evrei fiind promotorii comunismului în România, unii dintre ei ajungând chiar în fruntea instituțiilor care au condus represiunea împotriva tuturor celor care s-au opus acestui proces. O represiune dură, violentă, care a încercat și a reușit în mare măsură, să decimeze intelectualitatea interbelică, țăranii gospodari, clasa politică, reprezentanții cultelor.
Arhimandritul Hariton Negrea a făcut un apel la întărirea credinței, aceasta fiind calea pentru menținerea vie a românismului, a memoriei sfinților martiri, într-un discurs în care a amintit despre Părintele Iustin Pârvu, despre Părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, amintind despre dezgroparea- controversată la acea vreme ( un amplu reportaj aici)- a acestuia și alți martiri ai închisorilor.
Cunoscutul avocat Toni Neacșu a dus discuția spre consecințele legii dar și despre puținele speranțe pe care și le mai pune în Curtea Constituțională. Există 6 acțiuni depuse la Tribunalul Arad pe baza prevederilor acestei legi, 4 au fost acceptate, un respinsă și un suspendată, judecătorul cerând părerea Curții Constituționale, deoarece a considerat că legea este neclară atunci când vine vorba despre memoria comunității, legată strâns de denumirea unor instituții publice, a unor străzi etc. Speranța ar fi chiar în acțiunea depusă spre analiză Curții. Primele personalități românești atinse de lege sunt Istrate Micescu ”cel mai mare avocat român” și Octavian Goga, marele poet, dar a atras atenția că nu este exclus să fie nevoit să-și schimbe cartea de identitate, el locuind pe strada Nicolae Iorga, care poate fi oricând o țintă, dacă se aplică strict prevederile legii. Speranța avocatului a fost că nu se va persista în ideea de sorginte romană ”Damnațio Memoriae” ( „condamnare a memoriei”, care indică excluderea unei persoane din considerațiile oficiale) în opoziție cu creștinescul ”veșnica pomenire”.
Claudiu Târziu a ținut să precizeze că acest gen de manifestări nu sunt decât o continuare a luptei (inclusiv pe planul legislativ, în Parlament) pentru schimbarea acestei legi „profund nedrepte”, votată chiar de parlamentari români ”inconștienți”, care se tem să voteze sau nu legea, și într-un caz și altul având de dat explicații, șefilor de partid sau alegătorilor. A atras atenția că în România, țara cu legislația cea mai deschisă față de minorități, nu există o problemă evreiască, dar că există oameni care încearcă prin toate puterile să crească resentimentul populației românești printr-o lege care pune piedici dialogului și exclude din viața publică personalități de marcă ale țării.
De ce a ales Piatra Neamț pentru această manifestare: ”Pentru că aici am fost mereu întâmpinat cu dragoste și aici este terenul fertil pentru un astfel de mesaj. Pentru că ași fost și sunteți sub pavăza părintelui Iustin Pârvu și a Sfinților Închisorilor care își dorm somnul de veci la Mănăstirea Petru Vodă.”
Trebuie obligatoriu menționat scurtul recital al Corului Psalmic ”Melozii Neamțului”.
Valentin Bălănescu
Mesagerul Bacău Video-Foto Administrații din mai multe regiuni ale țării, reunite la Dărmănești pentru Seminarul Național ALZIAR 
ZCH Atenție șoferi! O nouă acțiune tip RELEU pe DN 15 în cinci județe 
NewsEdge Alertă aeriană în Tulcea, după o nouă dronă detectată lângă Chilia Veche 
BusinessEdge Modelele chinezești de AI câștigă teren în companii. Ponderea lor a ajuns la 67% pe OpenRouter 
