Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, este unul dintre puținii politicieni din România care nu se sfiesc să spună ceea ce gândesc. Aplicat și direct în discuții, este interlocutorul pe care orice ziarist și l-ar dori la interviu sau emisiune. Dacă, în primul nostru interviu, realizat în 2019, fiind în PSD, nu s-a sfiit să-și critice propriul șef de partid, Liviu Dragnea, acum nu se sfiește să-l critice pe actualul său șef de partid, fostul premier Ilie Bolojan.

„ România nu are oameni de stat care să-și iubească țara!”

– În 2019, ați afirmat, anticipând situația politică din ultimii ani, că România are nevoie la conducere de demnitari, de oameni de stat, de oameni care să-și iubească țara, pentru a nu crește numărul celor care nu mai au opțiuni politice. Pe aceeași logică, în momentul actual, are România oameni de stat la conducere?

Dacă ar fi să reînnodăm discuția de astăzi pornind de la ce spuneam în 2019, cred că am avut dreptate. Cele două cicluri electorale din 2020 și 2024 au arătat foarte clar că lipsa oamenilor de stat veritabili a lăsat ușa deschisă pentru apariția unor partide extremiste, care, practic, au reușit să le fure mințile alegătorilor și să promoveze masiv reprezentanți în Parlamentul României. Este foarte clar că lumea politică românească s-a subțiat valoric foarte mult. Au fost alungați oamenii de stat din partidele politice și au făcut loc celor care, în principiu, nu știu care este menirea unui om politic. Nu mă întorc la paginile politice ale lui Mihai Eminescu, care se potrivesc perfect cu ceea ce trăim noi astăzi. Și o să vă ofer și un exemplu. Câți dintre cei 464 de parlamentari români de astăzi și-au făcut studiile la timp și au absolvit o universitate relevantă pentru educația românească? Ce procent avem? Eu vă spun că nu trecem de 25%. România nu are oameni de stat care să-și iubească țara.

– Și care este cauza?

Sunt mai multe. A fost o bătălie permanentă între instituțiile statului, care au demobilizat intelectualitatea și au determinat-o să nu mai participe la viața politică. De la un an electoral la altul, oamenii puternici, cu un bagaj intelectual relevant, au părăsit partidele politice, transmițând un mesaj simplu: „Eu nu mă bag, nu rămân în mocirla asta”. Au preferat să-și vadă de profesie. Acest mesaj l-am auzit de la sute de oameni pe care am încercat să-i aduc în politica mare. Puțini, câte o floare rară, am mai reușit să atrag dintre intelectuali, cum ar fi Alina Andrieș, de la noi.

Apoi, conducerea partidelor nu a mai rămas în mâna oamenilor care oferă soluții și care își pun interesul general mai presus de interesul personal. Din păcate, partidul politic a devenit o rampă de lansare personală pentru unii și pentru familiile lor. Zilnic apar scandaluri cu rudele acestora ajunse în funcții publice.

Și mai este o cauză: bătălia dintre instituțiile statului, în care parchetele arestează permanent, cu surle și trâmbițe, oameni politici. Este clar că și acest lucru duce la scăderea încrederii cetățeanului român în instituțiile statului.

Mai trebuie să vorbim și despre scăderea nivelului de educație, pe fondul creșterii masive a influenței unor profeți de peste noapte de pe rețelele de socializare, așa cum am trecut și prin exercițiul prezidențiabil, care, se pare, nu se mai termină. Profeți care nu au nimic de-a face nici cu interesul țării, nici cu patriotismul românesc și nici cu capacitatea de a conduce. Adăugați și măsurile sociale aberante, care nu au avut nici justificarea necesară și nici nu au fost raportate la realitatea românească.  Plus implicarea presei din România în promovarea oamenilor politici, care nu a fost orientată spre susținerea unor oameni de calitate, ci spre satisfacerea unor interese de trust media. Cei atacați în presă au preferat să se retragă, din motive de principiu și pentru a-și proteja familiile.

Toate acestea au contribuit la scăderea calității omului politic. Noi nu avem o școală politică, așa cum au statele civilizate, unde democrația funcționează de multă vreme. Uitați-vă la școala politică din Anglia. Chiar dacă nu mai este de aceeași calitate, după Brexit, a reușit să formeze generații de politicieni de-a lungul vremii. În România trebuie înființată o școală de oameni politici. Adevărată.

PNL și PSD trebuie să înțeleagă că nu ar trebui să se considere inamici naturali”

– Poate PNL să profite de căderea liberă în sondaje a PSD? Credeți că această cădere se va reflecta și într-un scrutin electoral? Și, dacă da, cum?

Nu poate. Cum nici PSD nu poate să profite de scăderea dramatică a PNL. Pentru că, din acest conflict dintre PSD și PNL, s-au născut alte formațiuni politice. Ceea ce trâmbițează, din păcate, unii lideri politici, că încă suntem puternici, se bazează doar pe faptul că românii mai au încă încredere în anumite persoane. Iar aceste persoane se numesc primari. Dacă socotești voturile pe care le aduc partidele și voturile pe care le aduc primarii, există decalaje imense. Și am să dau exemplul Iașului, unde, la scrutinul din 2024 pentru alegerea primarului, am reușit să obțin peste 70% din numărul voturilor, iar la scrutinul pentru partidul politic n-am reușit să obținem decât 20% din masa votanților. Deci 50% din masa votanților PNL din Iași au dispărut pe linie politică, pentru că nu s-a făcut conexiunea dintre om și partid. Partidul nu reușește să se apropie de alegător așa cum reușește primarul. Și acest lucru este valabil atât pentru PNL, cât și pentru PSD. Dacă vor continua această bătălie, care a devenit de-a dreptul grotescă, de la „sobolaniadele” lui Bolojan până la înjurăturile cu „șinșila”, vor avea de câștigat doar partidele care, ușor-ușor, vor deveni foarte extremiste și care vor promova oameni fără valoare, dar care vor ajunge să ne conducă mai devreme decât credem noi. Și PNL, și PSD trebuie să înțeleagă că nu ar trebui să se considere inamici naturali, așa cum se declară. Conservatorii și republicanii din SUA sau laburiștii și republicanii din Marea Britanie sunt, de fapt, parteneri politici ai statului, care alternează perioadele de guvernare și politicile sociale, astfel încât poporul să o ducă bine. Acest lucru încă nu s-a înțeles la noi.

„PNL și PSD trebuie să-și dea mâna, asta dacă nu vrem să ne ducă țara în prăpastie extremiștii și neonaziștii”

– Există lideri și primari de la PSD și PNL care își doresc refacerea USL la alegerile din 2028. În ce condiții s-ar putea realiza acest lucru și dacă este o mișcare politică necesară?

Sunt foarte mulți primari și lideri județeni și de la nivel național care au, într-adevăr, aceste opinii. Eu unul am asistat la astfel de opinii venite din partea unor primari mari din țară, care au spus: „Noi ne mai ciondănim cu PNL sau PSD, dar, în ultimă instanță, trebuie să fim conștienți că marile proiecte din orașele noastre le-am făcut prin alianță comună. Fie parafată, fie neparafată”. Dar știți prea bine că domnul președinte Bolojan a lansat o altă variantă, cea cu USR. Această alianță pe dreapta, și vă spun din culise, nu este acceptată de toți cei din USR. Dimpotrivă, unii o consideră o amenințare vitală și probabil că nu se va realiza. Greutățile țării sunt atât de evidente, iar așteptările românilor sunt atât de mari, încât orice abordare politică, cu sau fără alianță, care nu rezolvă problemele reale ale românilor este un eșec. Ceea ce cred eu este că cele două partide trebuie să-și dea mâna și, la finalul anului 2028, să iasă în fața românilor și să spună: „Dragi români, am rezolvat problema deficitului, am rezolvat problema creșterii economice, a siguranței statului, a alianțelor de la nivel internațional etc. Și toate acestea le-am făcut noi, PNL, împreună cu PSD. Vă lăsăm pe dumneavoastră să alegeți”. Aceasta este o abordare corectă. Acesta ar trebui să fie discursul public, dacă nu vrem să apară neonaziștii și extremiștii de stânga la putere și să ducem țara în prăpastie.

”Am reușit să coagulăm energiile locale, astfel încât să devenim parteneri ai mediului de afaceri, nu adversari!”

– Au trecut doi ani din acest mandat. Raportat la programul electoral, cât s-a realizat pentru cetățenii municipiului Iași?

Într-o proporție covârșitoare, țintele stabilite pentru jumătatea mandatului au fost atinse. Am reușit să culeg roadele tuturor programelor europene, iar tot ceea ce am scris în broșura din 2024 este verificat trimestrial și realizat. Mai am de atins ceea ce înseamnă infrastructura de agrement și cea sportivă, la care țin foarte mult. În acești doi ani am readus Iașul în topurile internaționale, iar Institutul Oxford ne-a catalogat, în 2025 și în 2026, drept orașul cu cea mai mare creștere a vizibilității internaționale. Iașul a rămas în top 500 mondial, alături de București, și am devenit „Mărul de Aur” al turismului mondial, o recunoaștere internațională. Urmează să demonstrăm că putem face mai mult decât am promis. Până la final de mandat lucrăm la programul de asfaltări, aflat în derulare, de reparații ale locurilor de joacă pentru copii, programele de investiții mari, modernizarea CET-urilor, finalizarea căilor de rulare pentru tramvai, atât în zona Copou, cât și în zona centrală, finalizarea școlilor pe care le-am început, a grădinițelor și a celei mai mari creșe. Sunt foarte multe dintre lucrurile pe care le-am promis în campania electorală.

– Care sunt motoarele de dezvoltare ale Iașului și în ce măsură Primăria contribuie la sprijinirea lor?

La sfârșitul anului 2025, analiza Oxford spune că România are două orașe printre cele mai dinamice din Europa, în perioada analizată, respectiv ultimii 15 ani: Iași și București.

Considerentele care au stat la baza acestui clasament sunt următoarele: companiile din domeniul tehnologiei, care au susținut creșterea economică. Cea mai mare pondere a economiei ieșene este legată de serviciile de afaceri. Apoi urmează retailul și transporturile, precum și dezvoltarea serviciilor de ospitalitate. Partea de economie primară, adică producția, reprezintă îngrijorarea noastră. Aici trebuie să lucrăm. Contribuția Primăriei constă în faptul că am reușit să coagulăm energiile locale, astfel încât să devenim parteneri ai mediului de afaceri, nu adversari. Am înființat un departament care se ocupă inclusiv de relația cu mediul de afaceri. Avem un om care, în fiecare zi, bate la ușa companiilor private. Suntem la dispoziția mediului de afaceri. Am adus fabrica Grenzebach, care produce panouri solare și care se va deschide anul viitor. Le-am pus la dispoziție un om din Primărie care să-i ajute cu obținerea avizelor, pentru a nu pierde timp. I-am adus și pe belgienii de la BMT, care au o fabrică de cărămidă. Proprietarul a venit aici, la mine, la birou. În mai puțin de un an, nu i s-a întâmplat nicăieri să-și deschidă fabrica atât de repede cum a reușit la noi. A mers totul pe bandă rulantă. De fapt, acesta este rolul nostru: să facilităm venirea investițiilor, pentru că de aici ne-a venit și creșterea economică. Veniturile la bugetul local s-au dublat.

Nu este firesc ca la București prețul apei și al canalizării să fie la jumătate față de Iași

– O problemă cu care se confruntă toate administrațiile și, în mod direct, cetățenii este aceea a calității serviciilor publice și a costurilor, care devin din ce în ce mai mari. Care este situația în Iași – gunoi, apă-canal, transport și alte servicii?

În primul rând, sunt servicii care sunt în subordinea noastră și servicii care nu sunt. Toate serviciile publice care sunt în subordinea noastră sunt de cea mai bună calitate și la cel mai bun preț. Și vă dau și un exemplu. Salubritatea ieșeană are un preț mediu la nivel național și este cea mai bună din țară, pentru că a fost mereu premiată în acest domeniu, fiind pe primul loc la premiile Camerei de Comerț. Stăm foarte bine la transportul public și la spațiile verzi. Nu stăm bine la serviciile de apă și canalizare. Și asta pentru că nu stă în atribuțiile Primăriei și ale Consiliului Local să controlăm noi situația. La apă și canalizare, județul Iași și chiar localități din Neamț, mai exact din zona Roman, au unele dintre cele mai mari prețuri la apă și canalizare. Este un lucru pe care l-am tot spus în spațiul public. Nu este corect și nici fezabil din punct de vedere economic, mai ales pentru o regiune săracă, așa cum este Regiunea Nord-Est. Și se greșește undeva. Părerea mea este că se greșește la nivelul ANRSC, care avizează aceste creșteri de prețuri și tarife în mod arbitrar și fără un control economic suficient. Nu este firesc ca la București prețul apei și al canalizării să fie la jumătate față de Iași. Tot din aceleași bazine hidrografice te alimentezi, tot în baza acelorași norme europene faci tratarea apei, folosești aceleași tehnologii, același tip de conducte, pompezi apa în conducte cu același preț la energie electrică și ai același salariu mediu pe țară.

Eu atrag atenția indirect Guvernului României: se fac niște nedreptăți unei categorii de populație a țării, din cauza faptului că unele instituții centrale nu își fac treaba. Sunt inginer și nu are logică ceea ce se întâmplă.

„Ilie Bolojan și-a îndepărtat din echipă oamenii de valoare”

– Caracterizați, din punctul de vedere al unui primar de mare municipiu, guvernarea lui Ilie Bolojan.

O abordare greșită. Eu am avut și pot avea oricând o relație personală bună cu Ilie Bolojan, dar abordarea lui greșită constă în faptul că și-a îndepărtat din echipă oamenii de valoare și și-a luat alături de el, nu pe toți, dar pe unii oameni fără viziune, fără capacitatea de a penetra electoratul și care i-au făcut mult rău. Și aici mă refer nclusive la președintele organizației PNL Iași. Nu a reușit să înțeleagă că între Oradea și România este diferența ca între un arbore și o pădure. A rămas cu mintea la arbore și trebuia să guverneze o pădure. Și cred că aici a greșit.

– Ce ați fi făcut altfel dacă erați prim-ministru?

În primul rând, nu aș fi blocat consumul. Să pui în seama faptului că va scădea deficitul prin scăderea consumului este o prostie economică. Tu, prin lege, ești obligat să asiguri același volum de pensii, pentru că nu le-ai putut scădea și nici nu aveai voie să o faci. Salariile din sistemul public le puteai îngheța, pentru că nu le puteai scădea. În schimb, toate măsurile s-au dus în aceeași direcție: ai stimulat scăderea consumului, iar banii care nu s-au mai dus în consum s-au regăsit în inflație. Și asta s-a întâmplat pentru că a fost stimulată scăderea consumului, ceea ce a dus la un declin al economiei. Iar acest lucru se va vedea în raportul Camerei de Comerț a României din 2026, care va arăta cel mai mare declin al economiei românești din 1990 și până în prezent. Și așa va fi. Apoi, unde a mai greșit domnul Bolojan este faptul că nu a închis robinetele care contează pentru imaginea României și pentru fiecare român în parte. Prima măsură trebuia să fie anularea subvențiilor partidelor politice. Asta aș fi făcut eu: de astăzi înainte, România nu mai plătește subvenții partidelor politice. Și, pornind de la această măsură, m-aș fi dus să închid toate societățile pe pierdere: le-aș fi închis sau le-aș fi vândut. A doua zi aș fi făcut acest lucru. Aș fi dat afară toate consiliile de administrație din toate societățile de stat pe pierdere. Le-aș fi dizolvat. După care aș fi început să lucrez la procedurile administrative, pentru că, dacă vă uitați pe statistica națională, numărul salariaților din sectorul public nu s-a diminuat cu niciun procent. Nu s-a întâmplat absolut nimic. S-au diminuat doar posturile vacante. Atât. În rest, sunt toți pe posturi.

Iar cei care s-au pensionat și au ieșit din sistemul public au ieșit din sistemul public de salarizare și au intrat în sistemul public de pensii. Deci presiunea s-a mutat de pe anvelopa salarială pe cea de pensii. Din perspectiva aceasta, nu a făcut ceea ce trebuia.

Explicații la dosarele în care este anchetat

”Marea mea bucurie este că nu mă simt într-o stare de vinovăție. De exemplu, să mă prindă cineva că am băgat mâna în buzunarul cuiva sau al statului. Aici nu ai ce explicație să oferi. Când ești prins furând, plătești. Eu nu am avut dosare care să vorbească despre furt, despre dare sau însușire de bunuri. Toate au fost niște dosare care s-au învârtit în jurul unor decizii luate în calitate de ordonator de credite. Fie că s-au achiziționat vehicule prin leasing, printr-o procedură publică, în urma căreia au rămas bunuri publice și nu s-a luat nimic acasă, fie că s-au semnat autorizații de construire pe circuitul firesc, prin care primarul este singura instituție care poate semna o autorizație de construire. Dacă nu semnează primarul, nu se pot emite aceste autorizații. Sau compensarea unui litigiu dintre o autoritate a statului, cea cu rezervele de stat, și Primăria Iași, o compensare valorică între două instituții aflate în conflict. Dar fiecare își folosește legislația specifică și noi ne judecăm pe marginea acestui ee ace. Nimeni nu a luat o lingură de păcură de nicăieri. Mai mult decât atât, nici nu știm unde este. Eu, ca primar, nu am fost niciodată să văd unde este păcura. Din perspectiva aceasta, nu vreau să dau o nuanță de teorie a conspirației, dar sunt și niște coincidențe destul de alarmante pentru mine. În ziua în care un dosar s-a închis, chiar în aceeași zi a avut loc deschiderea unui alt dosar sau emiterea unei ordonanțe. Lucrurile acestea pot fi o coincidență. Dar ceea ce pot să spun este că nimic nu este întâmplător”.

Conflictul cu Alexandru Muraru, șeful PNL Iași

”Conflictul are o singură motivație. Domnul Alexandru Muraru nu este un lider. Nu-l recunosc nici eu ca lider și nici nimeni din partid. Însă, prin comportamentul domniei sale față de mine și față de ceilalți colegi din partid, a vrut să se impună în postura de lider.

Un general care nu este recunoscut de armata sa nu este general. Este general la el acasă, în fața oglinzii sau în raport cu propria lui personalitate. Dar nu este generalul armatei. Schimbul nostru de replici a apărut prin simplul fapt că eu am acceptat ca el să fie președinte de partid, pentru că eu nu-mi doresc să fiu președinte de partid, dar el nu a acceptat că eu am personalitatea mea și că fac așa cum îmi dictează conștiința, nu cum dorește domnia sa. Motiv pentru care a apărut acest conflict iremediabil, care nu se va sfârși decât prin introducerea unei singure săbii în teacă”.

Interviu realizat de Ciprian-Traian STURZU