Constantin Mătasă s-a născut la 20 ianuarie 1878, în comuna Ceahlău, în satul Răpciuni, localitate ce avea să dispară după apariţia Lacului de acumulare Izvorul Muntelui, fiind primul copil al unei familii de preot și a încetat din viaţă pe 3 noiembrie 1971, la vârsta de 93 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Eternitatea din Piatra Neamț. În ani, avea să devină „pionier” în multe domenii.
Între ele arheologia, turismul montan în perioada interbelică, promovarea Ținutului Neamț în România sau cultura. A cochetat și cu scrisul, publicând cărți și nenumărate articole de presă, este ctitorul Bisericii Adormirea Maicii Domnului (Precista 1) din municipiul pietrean și întemeietorul Muzeului de Arheologie. Încă de copil a fost atras de Ceahlău, pe care l-a vizitat încontinuu, descriind astfel, în memoriile sale, pasiunea pentru munte:
„Un alt câmp de lucru, pe cât de neofenisv, pe atât de nou şi nebătătorit încă pe aici, a fost activitatea mea de turism. Pentru acest ram de activitate aveam sădită în inima mea o mare dragoste, încă de la 14-15 ani, când vizitatorii Ceahlăului găzduiau în trecere pe la noi în Răpciune şi mă cereau de la tata să-i conduc pe munte. Era o mare sărbătoare când puteam să particip pentru că mi se da prilejul de a mă afla şi eu într-o societate aleasă, întreoameni care trăiau prin Bucureşti şi alte târguri de la capătul pământului“.
Constantin Matasă s-a implicat activ în dezvoltarea turismului în tot Neamțul, fiind ales, în 1936, în comitetul de conducere a nou înființatului Oficiul Local de Cură şi Turism Piatra Neamţ (oraşul fusese declarat din 1923 staţiune balneo-climaterică, iar din octombrie 1935 staţiune climaterică de iarnă), ca delegat din partea Casei Naţionale Regina Maria. Preotul l-a ajutat pe profesorul Nicolae Teodorescu să publice ceea ce s-a numit „Album de fotografii din 1929 al judeţului Neamţ“.
La această lucrare amplă a fost nevoie de o muncă întinsă timp de 12 ani. În cuprinsul ei erau peste 1.000 de fotografii, care surprindeau ipostaze cu monumente, localităţi istorice, mănăstiri, biserici, şcoli, spitale, fabrici, localităţi balneare şi climaterice, lucrări edilitare, vederi ale munţilor. Cele mai sugestive au fost trimise regelui Carol al II-lea, o scrisoare de mulțumire din partea suveranului fiind primită în anul 1931.
Trasee rutiere, cabana Dochia, poteci alpine, arheologie, decorații…
În cadrul Oficiului Local de Cură şi Turism Piatra Neamţ, neobositul Constantin Matasă se ocupă, la iniţiativa Automobil Clubul Român, de întocmirea traseelor şi montarea de tăbliţe indicatoare pe drumurile turistice din Neamț, în 1936 fiind realizată o hartă a drumurilor de stat şi judeţene. Apoi, într-un memoriu către Oficiul de Turism Bucureşti, din 7 octombrie 1939, cerea reconstruirea cabanei Dochia, care nu mai corespundea cerinţelor:
„Anual, Ceahlăul este vizitat de mii de turişti; există o singură cabană neîncăpătoare cu 2 camere unde se îngrămădesc pe vreme rea vreo 70-80 persoane, în paturi comune şi pe jos. Solicit construirea unei cabane încăpătoare pe Ceahlău, aşa cum sunt multe în Carpaţii noştri de Sus“. Stăruințele s-au materializat prin începerea construirii unui nou drum pe Valea Izvorul Muntelui, pentru ascensiunile în masiv.
A contribuit și la edificarea unui adăpost cu 3 camere la baza muntelui, la realizarea de marcaje, întreținerea traseelor și înființarea altor două. În documente de arhivă se arată că preotul era cel care dădea relaţii vizitatorilor ce soseau în Neamț, făcea propagandă staţiunilor balneare şi climaterice din judeţ şi împrejurimilor pitoreşti, susținând numeroasele conferinţe la Piatra Neamţ şi judeţ.
Parte din aceste discursuri au fost difuzate şi la Radio Bucureşti, iar o broşură scrisă de el, „Călăuza judeţului Neamţ“ (apărută în 1929 la Editura Cartea Românească, cu o prefaţă semnată de academicianul Simion Mehedinţi), a fost pusă gratuit la dispoziția publicului și turiștilor. În privinţa arheologiei, timp de peste 30 de ani, a întreprins numeroase cercetări, iar rezultatele au fost valorificate prin înfiinţarea Muzeul de Arheologie din Piatra Neamţ în Casa Naţională Regina Maria.
Activitatea devotată în slujba comunității a celui plecat în veșnicie acum 55 de ani a fost răsplătită prin atribuirea unor distincții încă din perioada interbelică. A primit „Steaua României în grad de cavaler“, „Răsplata Muncii pentru Biserică“, „Steaua României în grad de Ofiţer“, „Răsplata Muncii pentru construcţii şcolare“, „Meritul Cultural“, „Medalia Muncii“, „Ordinul Muncii“, „Medalia a XX-a Aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist“ şi „Ordinul Meritul Cultural“.
Dan Sofronia
FOTO Facebook Coolt Neamt/ Parcul Național Ceahlău
Video/UMB forțează deschiderea a 49 km din A7: Lotul 1 Bacău – Pașcani a atins 77%. Se montează deja elementele de siguranță la Filipești- Zborurile DAN AIR de pe Aeroportul Bacău, în pericol de blocare totală: ultimatum de la ROMATSA și datorii de peste 1,3 milioane de lei
- Senatorul Sebastian Cernic: „Bacăul are voce în conducerea USR!”
- Doi răniți cu arsuri la față și mâini, în urma unui incendiu violent izbucnit în această dimineață la Oituz
- Dorința lui Benea se materializeză la Slănic Moldova: AUR preia Primăria cu sprijin PSD . Andrei Șerban, fost PSD, revine la conducerea orașului după 10 ani
Șase percheziții în Neamț: armă deținută fără drept și peste 70 de cartușe, ridicate de polițiști- Bacău. Două pistoale cu aer comprimat, descoperite în urma unor percheziții
- Eduard-Andrei Popica, instaurat din nou prefect de Vaslui: relațiile politice și controversele din trecut
- Botoșani. Șase mandate de percheziție la Spitalul Județean – personalul ar fi sustras medicație cu regim special
- Iași. Accident feroviar mortal la Hălăucești
