De multe ne-a fost dat să auzim, dar Strategia de specializare inteligentă a Regiunii Nord-Est pentru perioada 2014-2020 probabil că a scăpat și publicului cât de cât avizat, specializat. Proiectul a fost confinanțat din Fondul European de Dezvoltare prin Programul Operațional de Asistență Tehnică, derulându-se între mai și noiembrie 2013. Bugetul nu a fost unul impresionant (84.125 lei), documentația prezentată în decembrie fiind elaborată de ADRNE, având în rol de consultant o firmă de casă, abonată la bani europeani și în egală măsură controversată, respectiv Avensa Consulting SRL Iași. Pe copertă scrie mare și frumos: „Bune practici la nivelul Uniunii Europene în elaborarea și implementarea strategiilor de specializare inteligentă”. Prima întrebare, perfect naturală, o rostim degeaba de ani și ani de zile: dacă-s atât de bune practicile astea, de ce le țin ascunse?
Strategia este declarată din start un instrument de orientare și coordonare a programelor de finanțare dedicate dezvoltării economice regionale. Începutul e bun, titlul promițător. Dintre cele două obiective, pe lângă identificarea și promovarea direcțiilor de exploatare a avantajelor competitive ale regiunii, prin elaborarea strategiei, reține atenția dezvoltarea unui mecanism regional de corelare a domeniilor de intervenție propuse pentru dezvoltarea economică incluse în Planul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est, Planul Național pentru Cercetare și Inovare, respectiv Strategia Națională pentru Specializare Inteligentă a României. Vorbim despre lucruri serioase, ceea nu poate decât să încânte.
Scopul mărturisit al proiectului mergea să fie supus unui exercițiu de deducție. Se duce spre competitivitatea regională, un concept-cheie, un fenomen complex în esență, despre care în România s-a vorbit în surdină. Pasul făcut spre realitatea economică este mai mult decât salutar. De competitivitate se leagă și mediul economic, și mediul social, fără de care nu ai susținere pentru crearea de valoare adăugată. Stabilirea priorităților și luarea deciziilor se poate face și cu cap, responsabil, ținând cont de cele mai promițătoare domenii pentru dezvoltarea regională. Includerea cercetării, dezvoltării și inovării se subînțeleg.
Aflarea domeniilor prioritare depășește presiunea unei simple curiozități. Dar, până acolo, este de așteptat. Întreaga poveste are un început, unul care datează din 2012. La scară istorică e chiar foarte recent și ai noștri s-au mișcat repede. În acel an, un profesor de la Universitatea din Groningen (Olanda) a elaborat un studiu denumit „Strategii de transformare economică – studii de caz pentru specializare inteligentă”, sunt egida Platformei de specializare inteligentă. Studiul, după se poate descoperi în documentul final al proiectului derulat de ADRNE, prezintă experiența unor regiuni din Uniunea Europeană care, în ultimii ani, au demarat procese ample de transformare a economiilor regionale în linie cu obiectivele Europa 2020.
Studiile de caz prezentate „relevă existența unui determinism istoric și economic al fiecărei regiuni în parte” (în termeni de resurse naturale, sectoare tradiționale, sisteme politice etc.), dar și elemente comune din politicile lor de dezvoltare (atenția acordată sectoarelor cu valoare adăugată ridicată și potențial ridicat de creștere, sprijinirea înființării și dezvoltării clusterelor, încurajarea parteneriatelor între mediul de afaceri și cel academic etc.). Prin urmare, se anticipa că diferitele etape (planificare strategică, implementare, evaluare, monitorizare) ale procesului de transformare economică prin care trec aceste regiuni pot constitui exemple de bune practici relevante pentru Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est.
Documentul original de la care a pornit totul cuprinde un număr de 11 studii de caz referitoare la strategii regionale de specializare inteligentă din Belgia, Spania, Austria, Suedia, Germania, Marea Britanie, Finlanda, Polonia, Olanda, Franța și Italia, clasificate după cum urmează:
- regiuni manufacturiere de nivel tehnologic mediu și furnizoare de servicii (Flanders, Navarra, West Midlands, Nord-Pas de Calais);
- regiuni manufacturiere tradiționale (Niederosterreich, Emilia-Romagna);
- hub-uri de cunoaștere și tehnologie (Skane, Lahti);
- orașe-capitală cu economie bazată pe cunoaștere (Berlin);
- regiuni cu inerție structurală și în curs de dezindustrializare (Silezia,
- Brandenburg);
- regiuni bazate pe resurse naturale și servicii în țări cu o economie bazată pe cunoaștere (Limburg).
În acest context, e momentul să vedem pe unde se situează cea mai săracă regiune a Uniunii Europene. Potrivit datelor din Raportul de Analiză privind Avantajele Comparative ale Regiunii Nord-Est, confirmate de informațiile statistice corectate și prelucrate de EUROSTAT, după cum garantează ADRNE, regiunea noastră prezintă caracteristicile unei regiuni manufacturiere tradiționale, dar și ale unei regiuni în curs de dezindustrializare, dată fiind evoluția descendentă a producției industriale de după 1989 și dificultățile economiei regionale de a depăși unele probleme structurale (așa-numita ”inerție structurală”, după cum o definește OECD).
Autorii strategiei noastre au selectat și analizat bune practici și exemple de succes din regiuni europene pe care le consideră în aceeași clasă. De aici încolo încep să apară surprizele, nelămuririle. Au fost selectate Silezia (Polonia), Brandenburg (Germania), Niederosterreich (Austria) și Emilia-Romagna (Italia), „fără a nega faptul că și experiența regiunilor din alte clase este, în unele cazuri, relevantă”.
Ca argumente suplimentare pentru selecția făcută s-a ținut cont că Silezia și Brandenburg sunt în țări care au făcut parte din spațiul ex-sovietic. Așa se invocă determinismul istoric similar cu al Regiunii Nord-Est. Firește, e loc și pentru determinism economic (resurse naturale, tradiție manufacturieră etc.) Acesta e invocat în dreptul regiunilor Emilia-Romagna și Niederosterreich. (va urma)
Viorel COSMA
Parteneri
Mesagerul Bacău Foto/Fără mită la traseu: Ofițerii DGA Bacău au luat la țintă rețelele din școlile de șoferi și instructorii auto 
ZCH Operațiunea europeană SPEED ajunge în Neamț 
NewsEdge Mai există „clasa muncitoare”? Cum a ajuns termenul o armă în lupta politică 
BusinessEdge Expirarea brevetelor schimbă strategiile marilor companii farmaceutice. Vânzări de 500 de miliarde de dolari sunt expuse riscului 
