Începând cu data de 22 iunie, noul preot paroh al Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din centrul satului Vânători este părintele Sergiu-Ciprian Ipate. În vârstă de aproape 49 de ani, părintele a slujit timp de 25 de ani la Parohia „Sfânta Varvara” din satul Văratec, comuna Agapia, iar din februarie 2025 a fost preot misionar în cadrul Protopopiatului Târgu-Neamț. Formarea sa teologică cuprinde absolvirea Seminarului Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamț (promoția 1996) și a Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a obținut diploma de licență în Teologie Pastorală (promoția 2001). Părintele Ciprian Ipate este un preot iubit și apreciat, atât de foștii săi enoriași din Văratec, cât și de actualii credincioși din Vânători. Acest lucru se vede din numărul mare de oameni care vin la slujbele sale, biserica fiind adesea neîncăpătoare. Un preot cu har, care și-a înțeles pe deplin misiunea.

”Misiunea mea este să slujesc cu smerenie și dedicare”

– Ce reprezintă pentru dumneavoastră să fiți noul preot al Parohiei ”Adormirea Maicii Domnului” din Vânători?

A fi noul preot al Parohiei ”Adormirea Maicii Domnului” din Vânători este o onoare profundă. Misiunea mea este să slujesc cu smerenie și dedicare, cultivând un spațiu unde pacea, tihna și armonia sa domnească. Îmi doresc să construim împreună o comunitate unde fiecare suflet este primit cu dragoste și fără judecată, un loc de refugiu duhovnicesc în care credința ne unește și ne înalță.

– Care sunt principalele proiecte sau inițiative pe care le aveți în vedere pentru comunitatea locală?

Mai presus de orice, îmi doresc să fim o familie. Nu privesc lucrurile din perspectiva unor proiecte, ci din cea a unei slujiri pline de iubire. Vreau să continuăm tradițiile frumoase, să fim aproape de tineri prin grupuri de cateheză și activități comune, să avem grijă de fiecare suflet în parte și să întindem o mână de ajutor celor în vârstă sau aflați în suferință. Misiunea noastră este să arătăm că Biserica este casa iubirii lui Hristos, deschisă tuturor.

– Cum vedeți rolul Bisericii în societatea de astăzi, mai ales într-o comunitate mică, precum Vânători?

Biserica este inima vie a satului. Ea nu este doar un lăcaș de rugăciune, ci o familie, un loc de întâlnire, de alinare și nădejde.  Într-o lume numai pe grabă, Biserica oferă oaze de liniște, unde oamenii se regăsesc în credință, se sprijină unii pe alții. Rolul nostru este să păstrăm și să cultivăm această comuniune frățească.

– Proveniți dintr-o familie de preoți. Ce alte motive v-au convins că trebuie să urmați calea preoției? Și când v-ați dat seama de asta?

Faptul că vin dintr-o familie de preoți mi-a arătat, de mic, frumusețea slujirii, dar dorința de a urma această cale a venit direct din inimă. Am simțit chemarea de a sluji și de a-i ajuta pe oameni în anii adolescenței, un dor profund de a fi alături de ei în momentele de bucurie și de încercare. Această convingere a devenit mai puternică pe zi ce trece, și știu că este calea pe care Dumnezeu mi-a pregătit-o.

– Povestiți-ne o întâmplare care v-a marcat ca preot.

Odată, o bătrână foarte bolnavă, cu o seninătate rară pe chip, a venit la biserică și a stat în picioare pe toată durata slujbei. La final, când am întrebat-o de ce nu s-a așezat, mi-a răspuns cu un zâmbet blând că rugăciunea este cel mai bun medicament. A fost o lecție de credință, smerenie și curaj care m-a marcat profund și mi-a reamintit că, prin credință, orice povară poate fi dusă.

– Care este misiunea unui preot? Sau misiunile.

Cred că misiunea unui preot este de a fi o punte între oameni și Dumnezeu. Un preot trebuie să fie un bun păstor, care își cunoaște oile și le poartă de grijă cu blândețe. El trebuie să fie un duhovnic plin de înțelegere, care să asculte cu răbdare, și un povățuitor care să fie un exemplu de credință. Mai presus de orice, misiunea sa este de a sluji, nu de a fi slujit, și de a arăta lumii iubirea nemărginită a lui Dumnezeu.

– Ce înseamnă a fi un bun creștin? Credința constă în numărul de cruci făcute zilnic sau în faptele care circumscriu Binelui comun?

Un bun creștin este cel care trăiește credința cu inima. Faptele bune și iubirea pentru aproapele sunt adevărata dovadă a credinței. Ritualurile, rugăciunile și închinăciunile sunt importante, dar ele devin vii doar atunci când sunt însoțite de bunătate, de iertare și de ajutorul dat celor din jur. Credința se manifestă în acțiunile noastre, în felul în care ne tratăm semenii și în eforturile noastre de a contribui la binele comun.

”O comunitate unită, bazată pe  credință, iubire, iertare” 

– Cum ați fost primit în noua parohie, de către enoriași și fostul preot paroh?

De când am pășit pentru prima oară pragul bisericii am fost primit de către către dragii mei enoriași, cu multă căldură și o deschidere care m-au emoționat profund. Am simțit o primire frățească, sinceră. Le sunt profund recunoscător pentru această primire minunată și sunt încrezător că împreună vom zidi o comunitate unită, bazată pe  credință, iubire, iertare.

– Ce v-ați propus să realizați ca nou preot paroh? Și aici mă refer, și la partea administrativă a parohiei.

Ca preot paroh, îmi propun să fiu un bun administrator al casei lui Dumnezeu. Deja, alături de consiliul parohial, am demarat mai multe proiecte pentru biserica noastră. Pe lângă a fi păstor duhovnicesc, îmi propun să am grijă de biserică, de cimitir, să continuăm lucrările de întreținere și înfrumusețare. Vreau să fim eficienți și chibzuiți și în partea administrativă.

– Ce calități trebuie să aibă un preot bun?

Cred că cele mai importante calități sunt smerenia și iubirea de oameni. Un preot bun trebuie să fie un om al rugăciunii, dar și un bun ascultător. Să fie blând, empatic și să aibă o inimă deschisă, gata să-i ajute pe cei în suferință. De asemenea, trebuie să fie un exemplu de credință și de moralitate, un model de cinste pentru întreaga comunitate.

A consemnat C.T. STURZU