În fiecare an instanțele de judecată, nu doar din Neamț, ci și din celelalte județe, sunt sufocate la propriu de sutele și miile de dosare noi. Dar sunt alte mii de cauze aflate în diverse stadii, la care cercetarea judecătorească nu s-a încheiat. În acest fel, stocul instanțelor crește continuu, pentru că, în general, nu sunt soluționate atât de multe dosare comparativ cu numărul cauzelor nou intrate. În timpul proceselor se administrează probe, se audiază martori, se dispun expertize sau contraexpertize, astfel că uneori poate dura ani în șir în care nu se ajunge la o soluție. Iar atunci când în sfârșit se pronunță instanța de fond, hotărârea nu este definitivă, și poate fi atacată la instanța superioară unde continuă procesul. De regulă cele mai îndelungate procese sunt cele din domeniul civil, dar s-a întâmplat ca și dosare penale aflate pe rolul unei instanțe să nu fie soluționate de aproape un deceniu. Sunt exemple concrete, în care judecata nu s-a terminat decât la fond, procesul fiind în apel. Și chiar dacă presiunea intervenirii prescripției răspunderii penale este uriașă și s-a stabilit termen pentru pronunțare, deliberarea se amână uneori succesiv, cu lunile. Peste toate acestea, de mai bine de o lună a intervenit protestul lucrătorilor din instanțe și parchete, magistrați și personal auxiliar de specialitate. Protest care înseamnă amânarea cauzelor care nu sunt urgențe, cele în care nu sunt acuzați arestați, precum și majoritatea dosarelor civile. Până când se vor amâna, deocamdată nu se știe cu certitudine.
Evaziune fiscală de 16 milioane euro – proces pe rol din 2016
Unul din cele mai vechi dosare penale care nu a fost soluționat încă este cel în care mai mulți oameni de afaceri au fost acuzați de DIICOT de fraudarea bugetului de stat cu peste 16 milioane euro. Cercetările au demarat în 2016, când DIICOT a anunțat 51 de percheziții în Neamț, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Galați, Buzău, Vrancea, Prahova, Iași, Suceava, Hunedoara, Maramureș și Bucureşti, într-un dosar cu acuze de grup infracțional organizat, spălare a banilor și evaziune fiscală. Faptele ar fi avut loc între 2012-2015, când ar fi fost constituit un grup infracţional organizat care urmărea construcţia unor scheme complexe, prin care să se obţină atât beneficii materiale importante, dar și spălarea banilor rezultaţi. La jumătatea anului 2016 dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Neamț, iar procesul a început în ianuarie 2017, după procedura de cameră preliminară. La al 70-lea termen, pe 29 decembrie 2023, judecătorii s-au pronunțat și au aplicat pedepse record: Misăilă Gheorghe Dan – 11 ani și 10 luni; Vlasie Gheorghe – 7 ani de închisoare; Vlasă Ionuț Ciprian – 10 ani; Trifan George – 11 ani și 6 luni; Mihai Stan – 7 ani, toate cu executare. Acuzații au fost obligați să achite diverse sume de bani către ANAF, dar cea mai mare parte a prejudiciului fusese acoperit în timpul procesului. Pentru alți acuzați, Ciobanu Liviu Ioan, Dăscălescu Mircea, Trifan Vasile, Gheorghe Eugen Cristian, Mihai Toma și Copoț Neculai, judecătorii au constatat prescrierea răspunderii penale. Parte din făptași au contestat decizia instanței de fond, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bacău, de unde a fost strămutat la Suceava. Până acum au avut loc 14 înfățișări, următoare fiind stabilită pentru 21 octombrie. Trebuie punctat faptul că pe 7 aprilie dosarul a rămas în pronunțare pentru data de 15 aprilie. De atunci și până azi cauza a fost amânată la pronunțare de încă câteva ori, aproximativ o dată la o lună, astfel încât frauda de 16 milioane de euro nu a fost soluționată la aproximativ 10 ani după ce dosarul a ajuns în instanță. O premieră neagră pentru justiția mioritică.
Dosarul tomograful, pe rol din 2018
O cauză aproape la fel de veche este cea denumită generic „dosarul tomograful”. Cercetările efectuate de DNA urmăreau fapte care ar fi avut loc în perioada 2013-2015, la licitația pentru achiziționarea unui aparat tomograf la cea mai mare unitate spitalicească din județul Neamț. Procurorii DNA au stabilit că licitația a fost organizată în așa fel încât să nu participe decât un singur ofertant, iar valoarea a fost nejustificată. Tomograful a fost achiziționat pe 3 iunie 2015 la o valoare de 4,89 milioane lei, cu TVA, în acest fel spitalul fiind păgubit cu circa 2,2 milioane lei. Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Neamț pe 3 august 2018. La al 37-lea termen, după câteva amânări, magistrații au decis ca faptele să fie pedepsite cu 27 de ani de detenție. Fostul manager, dr. Ioan Lazăr, a fost găsit vinovat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, și a fost condamnat la 6 ani de închisoare. Șeful Serviciului achiziții, Oana-Dana Murariu, a primit 5 ani de detenție. Doi administratori de firme, Mihuțoiu Cristian și Pătrașcu Alin Mircea – câte 5 ani, iar Tudor Florin Gheorghe, 6 ani de închisoare. Cu toții au fost obligați să achite SJU paguba din infracțiune. Sentința a fost atacată și cauza a ajuns la Curtea de Apel Bacău unde a stat până pe 25 mai 2025 când a fost trimisă în rejudecare, la Neamț, din cauza unor vicii de procedură. Deocamdată au fost 3 înfățișări, următoarea fiind stabilită pentru data de 29 octombrie. Astfel, s-au împlinit deja 7 ani de când dosarul este la judecată, timp în care nu a fost pronunțată o decizie definitivă.
Acuze de corupție la vârful Hidrocentrale Bistrița Piatra Neamț
Un alt proces care nu a trecut nici măcar de instanța de fond este cel în care Grigoriu Constantin Romică, directorul Sucursalei Hidrocentrale Bistrița SA Piatra Neamț, și doi oameni de afaceri au fost acuzați de DNA de luare de mită și complicitate. Faptele ar fi fost săvârșite în perioada 2010-2011 când Grigoriu, pentru a deconta la timp facturile de la investiția „Acumularea Pașcani pe râul Siret în județele Iași și Suceava” i-ar fi determinat pe reprezentanții societății contractante să încheie, chiar dacă nu se impunea, 3 contracte de prestări servicii cu firmele administrate de ceilalți doi acuzați. În baza a 15 facturi fiscale ce ar fi fost emise de cele două firme, societatea contractantă ar fi decontat peste 6,5 milioane lei pentru lucrări care nu ar fi fost executate. În aceeași perioadă, directorul Grigoriu ar fi atribuit unei firme un contract de lucrări la obiectivul „Acumulare Galbeni. Realizarea etanșării și consolidării digului mal drept pe zona km 0-km 3. Lucrări de intervenții”. Dacă ar fi fost respectată legislația, oferta tehnică și financiară a societății respective ar fi trebuit respinsă de comisia de evaluare prezidată de Grigoriu.
„Ulterior, inculpatul i-ar fi determinat pe reprezentanții societății contractante să încheie, trei contracte de furnizare bunuri și prestări servicii cu firma unuia dintre ceilalți doi inculpați în valoare totală de 5.004.200 euro fără TVA și 5.950.232 lei fără TVA. Urmare a acestor demersuri, beneficiul total al firmei administrată de omul de afaceri ar fi fost de 1.718.818 euro și 2.541.280 lei”, conform DNA.
Cauza a ajuns pe rolul Tribunalului Neamț pe finalul anului 2019, dar procesul a demarat în mai anul următor după ce a trecut de camera preliminară. Până acum au avut loc 32 de termene, următorul fiind la finalul lunii octombrie. Teoretic procesul propriu-zis s-a încheiat pe 10 aprilie 2025 când s-a stabilit pronunțarea pentru 6 iunie. De atunci au avut loc amânări repetate, astfel încât nu există încă o soluție la instanța de fond. Oricare va fi decizia Tribunalului Neamț, aceasta nu este definitivă ci poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău, dacă nu cumva, între timp s-ar putea constata intervenirea prescripției penale. Ceea ce înseamnă că, chiar dacă faptele ar fi avut loc, nu mai pot fi pedepsite deoarece a trecut prea mult timp, iar acuzații sunt exonerați de răspundere penală. Nu însă și de răspunderea civilă.
Gabi SOFRONIA
