
„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă. Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”, se arăta în comunicatul instanței supreme emis pe 4 septembrie. CCR a amânat decizia de două ori (amănunte aici) și s-a pronunțat pe 20 octombrie.
Rămâne de văzut ce decizie va lua premierul Ilie Bolojan după hotărârea CCR în contextul în care a declarat la finalul lunii august că: „Dacă un astfel de pachet va cădea la Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți, alte acumulări care sunt adunate”.
Decizia din 20 octombrie ar putea influența și activitatea instanțelor și parchetelor, magistrații fiind în protest de aproximativ două luni, de la inițierea proiectului de lege referitoare la pensiile de serviciu (amănunte aici).
(G. S.)




