Unul dintre cele mai vechi procese aflate pe rolul instanțelor de judecată este cel în care nume cunoscute din mediul de afaceri din Neamț au fost deferite justiției pentru acuze ce țin de sfera criminalității organizate, actul de inculpare fiind emis de DIICOT. Nu ar fi o problemă că judecata a început în 2016, dacă nu ar fi vorba de un proces penal și nu civil, unde se știe că durează foarte mult, mai ales în cazul litigiilor comerciale, de insolvență sau faliment. Spre deosebire de acestea, în cazul proceselor penale există riscul ca, după o anumită perioadă de timp, să intervină prescripția, caz în care statul, prin puterea judecătorească, admite că faptele au avut loc, sunt sancționate de normele în vigoare, doar că pedeapsa nu mai poate fi aplicată, deoarece a trecut prea mult timp de la comiterea infracțiunilor. Timp suficient cât să-i facă pe acuzați să devină oameni liberi, fără povara sau stigmatul unei condamnări penale de orice fel, cu executare sau cu suspendare. Ceea ce, implicit, înseamnă un cazier judiciar curat ca lacrima.

70 de termene doar la prima instanță 

În procesul în discuție au fost trimiși în judecată Misăilă Gheorghe Dan, Trifan George, Trifan Vasile, Vlasie Gh. Gheorghe, Vlasă Ionuț Ciprian, Mihai Stan, Gheorghe Eugen Cristian, părți responsabile civilmente, adică firmele care trebuie să răspundă pentru prejudiciul cauzat prin fapta penală a acuzatului, fiind SC Grup Est Security SRL, SC Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi SRL și SC Ștef Edil CDP SRL. Totul a început cu un comunicat al DIICOT, din 7 aprilie 2016, în care se anunța că, în urmă cu două zile, avuseseră loc 51 de percheziții în județele Neamț, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Galați, Buzău, Vrancea, Prahova, Iași, Suceava, Hunedoara, Maramureș și în municipiul București. Acțiunea făcea parte dintr-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani.

Faptele, spuneau procurorii, ar fi avut loc în perioada 2012-2015, când Trifan George și Trifan Vasile ar fi inițiat ”un grup infracțional organizat în care au fost cooptați ulterior și alții, grup specializat în construcția unor scheme infracționale complexe, prin care să se obțină atât beneficii materiale importante prin evaziune fiscală, cât și spălarea banilor rezultați. Grupul infracțional organizat a constat în crearea sau preluarea, direct sau prin interpuși, a numeroase societăți comerciale care ulterior au fost folosite în scopul emiterii către beneficiarii interesați a unor facturi cu caracter fictiv, prin care se atesta în mod nereal livrarea unor mărfuri ori prestarea unor servicii de valoare foarte mare. Emiterea facturilor ar fi servit atât diminuării, în mod ilicit, a bazei impozabile și, implicit, a sumelor datorate bugetului de stat, cât și creării unei aparente justificări a virării în conturile societăților comerciale folosite a unor sume importante. Ulterior, banii ar fi fost ridicați numerar de către membrii grupului infracțional, prin folosirea unor documente justificative care nu corespundeau realității. O a treia modalitate a ridicării sumelor de bani virate de către beneficiari a reprezentat-o transferarea unor sume de bani în alte conturi ale aceleiași societăți comerciale, conturi pe care erau emise carduri de debit, urmată de retragerea sumelor respective de la ATM-uri. În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că membrii grupului infracțional au creat un lanț de societăți comerciale care aveau o aparență de bonitate (o perioadă de tranzacții licite de mică anvergură), în timp ce alte societăți au fost create direct în scopul infracțional arătat. Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat de către membrii grupului infracțional este de aproximativ 16.000.000 euro”, conform DIICOT.

Atunci au fost reținuți pentru 24 de ore Mihai Stan, Mihai Toma, Gheorghe Eugen Cristian, Bușe Paul, Vlasă Ionuț Ciprian, Horpoș Alexandru, Misăilă Gheorghe Dan, Trifan George și Trifan Vasile. Judecătorii au dispus măsura controlului judiciar, ulterior fiind trimiși în judecată doar o parte dintre cei reținuți inițial. Urmărirea penală s-a încheiat în timp record, iar dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Neamț la 24 iunie 2016.

70 de termene și înfățisări la Tribunal

După circa 7 ani și jumătate, timp în care au avut loc 70 de termene și înfățișări, instanța s-a pronunțat. Misăilă Gheorghe Dan a fost condamnat la 11 ani și 10 luni, Vlasie Gheorghe la 7 ani de închisoare, Vlasă Ionuț Ciprian a fost pedepsit în primă instanță cu 10 ani de detenție, Trifan George avea o condamnare de 11 ani și 6 luni de închisoare, iar Mihai Stan – 7 ani de detenție. Toate sancțiunile erau cu executare.

Cu toții aveau de achitat sume importante de bani către partea civilă din procesul penal, Agenția Națională de Administrare Fiscală, însă cea mai mare parte a prejudiciului stabilit fusese acoperit în timpul procesului. Pentru alți acuzați – Ciobanu Liviu Ioan, Dăscălescu Mircea, Trifan Vasile, Gheorghe Eugen Cristian, Mihai Toma și Copoț Neculai – procesul a încetat după ce Tribunalul Neamț a constatat prescripția răspunderii penale.

Ce s-a întâmplat la Curtea de Apel Suceava

Curtea de Apel Suceava a amânat pronunțarea repetat, apoi a repus cauza pe rol: procesul intră în al zecelea an. Aproape toți acuzații, dar și Fiscul, au contestat sentința. Cauza a ajuns pe rolul Curții de Apel Bacău, fiind strămutată ulterior la instanța de același grad din Suceava. Nu înainte de a se consuma 10 termene, în perioada 28 martie-6 noiembrie 2024.

La Suceava, dosarul a urmat cursul, iar la a noua înfățișare s-a stabilit pronunțarea pentru data de 15 aprilie 2025. La acel moment, Curtea de Apel Suceava a fixat termen pentru deliberare, pronunțare și redactarea hotărârii pentru data de 12 iunie. Apoi, pronunțarea a fost amânată, pe rând, pentru 29 iulie, 27 august, 5 septembrie, 29 septembrie, 21 octombrie, 10 noiembrie și 24 noiembrie.

Totul în condițiile în care normele legale în vigoare – art. 391 alin. (1) Cod procedură penală – stabilesc că deliberarea, redactarea și pronunțarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. Același articol mai prevede, la alin. (2), că: „În situații excepționale, când, raportat la complexitatea cauzei, deliberarea și pronunțarea nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin. (1), instanța poate amâna pronunțarea o singură dată, pentru cel mult 15 zile”.

De ce repune pe rol o instanță, după atâtea amânări

La acest din urmă termen, 24 noiembrie, când probabilitatea de amânare a hotărârii era aproape nulă, instanța nu s-a pronunțat, dar nici nu a amânat decizia. „Repune cauza pe rol. Fixează termen în ședința publică pentru data de 19.01.2026, pentru când se vor cita părțile și se vor înștiința avocații aleși. Pronunțată prin punerea la dispoziția părților și a procurorului prin mijlocirea grefei instanței, astăzi 24.11.2025”, conform instanței.

În acest fel, unul dintre cele mai lungi procese penale intră în anul 10 de termene și înfățișări. Este foarte probabil ca, la termenul din ianuarie anul viitor, să se constate că a intervenit prescrierea răspunderii penale, adică statul nu mai poate sancționa acuzele aduse. Cel puțin acest rezultat este previzibil, conform încheierii de ședință de la ultimul termen, din 24 noiembrie. „Cu ocazia deliberării, constatând că la data de 10.11.2025 inculpatul ###### ###### a formulat o cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea punerii în discuție a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale și că doamna judecător ##### #######, membru al completului de judecată, a promovat la Înalta ##### de Casație și Justiție începând cu data de 01.12.2025”, conform rejust.ro.

În esență, sintetizând strict acest proces, rezultă că pentru fapte presupus a fi avut loc începând cu 2012 statul a cheltuit, timp de un deceniu, cu începere din 2016, sume care probabil nu sunt de neglijat, cu urmărirea penală și cu procesul la instanța de fond și cea de apel, pentru a dovedi o fraudă de 16 milioane de euro. Este aproape cert că, la final, același stat, prin puterea judecătorească, va constata că nu poate sancționa acele fapte – presupuse -, nici chiar dacă acestea ar fi avut loc.

Gabi SOFRONIA