Despre dosarul medicilor ortopezi din cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț acuzați că au luat mită de la pacienți sau aparținători au curs râuri de cerneală. În cel mai mare scandal de corupție care a zguduit sistemul sanitar din Neamț urmărirea penală s-a încheiat în timp record și dosarul a ajuns la instanță în același an în care 5 din cei 7 doctori de la Secția Ortopedie au fost ridicați de anchetatori din spital, 2019. Judecata a fost una de durată, 7 ani și jumătate, timp în care au avut loc zeci de termene și amânări de pronunțare. Recent magistrații Tribunalului Neamț s-au pronunțat și, după ce s-a constatat că unul dintre doctori, Florică Guțu, dar și câteva din persoanele judecate pentru dare de mită, au decedat pe parcursul judecății, pentru aceștia s-a dispus încetarea procesului penal. Ceilalți 4 medici Gheorghe Borș, Grigore Berea, Ghenadie Bucătaru și Constantin Nanu au primit pedepse cu suspendare între un an și 6 luni și 3 ani de închisoare pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. Dincolo de faptele pentru care au fost condamnați medicii s-a discutat mai puțin spre deloc despre contextul și împrejurările în care au avut loc infracțiunile ori despre motivația pentru care pacienții sau aparținătorii au dat bani ortopezilor.

Contextul favorabil pentru a pune în discuție sume de bani

Pentru a înțelege cât mai bine împrejurările în care au avut loc faptele trebuie menționat că în perioada respectivă, 2017-2019 Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț nu putea asigura materialele de osteosinteză pentru toți pacienții, adresabilitatea era mare, situație în care frecvent costul materialelor erau acoperite de pacienți sau aparținători. Spitalul a comunicat instanței de judecată o situație din care reiese că, în 2018 la Ortopedie au fost operați 1.556 de pacienți, din care 860 pentru fracturi, iar în 530 de situații materialele au fost achiziționate de pacienți, față de doar 43 de cazuri în care materialele au fost procurate de spital, în timp ce protezele au fost achiziționate în 47 de cazuri de pacienți și 73 de spital. În timpul procesului, în calitate de martor a fost audiat șeful Secției Ortopedie, la acel moment conducerea fiind asigurată de medicul Remus Caranfil. Acesta a arătat lipsa cronică a materialelor de osteosinteză și existența unor referate de necesitate care nu erau onorate integral. Însă, în practică, „furnizorii lăsau uneori medicilor materiale în custodie, pentru a exista tipurile și dimensiunile necesare intervențiilor, iar pacienții erau îndrumați să achiziționeze materialele de la furnizorii compatibili cu instrumentarul disponibil în spital”, conform motivării sentinței publicată pe rejust.ro. Situația a fost confirmată de managerul SJU Piatra-Neamț de la momentul comiterii faptelor, Codruț Munteanu, care a confirmat dificultățile de aprovizionare cu materiale de osteosinteză, demersurile medicilor pentru achiziționarea acestora și situațiile în care pacienții erau nevoiți să le procure din fonduri proprii, arătând că această situație „vulnerabiliza relația dintre pacient și personalul medical”, mai arată sursa citată. Chiar dacă existența deficitului de materiale nu justifică primirea unor sume de bani în interes personal, contextul a fost favorabil comiterii infracțiunilor de dare și luare de mită.

Teoretic, pacienții aveau posibilitatea să recupereze cheltuielile. Practica era diferită

Tehnic, medicul trebuia să facă un referat de necesitate, iar spitalul avea obligația măcar să încerce achiziționarea materialelor de osteosinteză. Tot tehnic, pacientul trebuia informat despre modalitatea de achiziționare a materialelor direct de la furnizori, iar astfel puteau obține documentele justificative necesare pentru recuperarea sumelor, implantul sau proteza fiind decontată de Casa de Asigurări de Sănătate. Însă, practica efectivă din secție nu a corespuns întotdeauna circuitului formal. Probele administrate au demonstrat că pacienții cumpărau frecvent materialele direct de la furnizori, iar medicii dețineau în custodie materiale de osteosinteză. Șeful secției a arătat că medicii nu puteau încasa bani pentru materiale și nici nu aveau liste de prețuri, iar plata trebuia făcută direct la furnizor, cu eliberarea de documente fiscale necesare recuperării banilor. Unul dintre medicii acuzați a susținut că pacienții erau informați cum să-și procure implantul însă, datorită lipsei de cunoștințe pentru identificarea tipului de implant, fie din cauza modalității de efectuare a plății, îi cereau medicului curant să facă el comanda ori să folosească materialele pe care deja le avea în custodie de la furnizori, urmând ca prețul să fie remis ulterior. Aici ar fi trebuit să intervină distincția dintre banii remiși medicilor pentru materiale sau produse medicale și cele primite ca folos personal în legătură cu activitatea medicală. Dar nu întotdeauna a fost o delimitare clară.

„Suprapunerea discuțiilor privind costurile materialelor peste relația medicală și existența unor circuite informale de procurare și plată au creat un cadru lipsit de transparență, susceptibil să genereze confuzie cu privire la natura sumelor solicitate și să alimenteze neîncrederea pacienților asupra caracterului licit al acestora”, au stabilit judecătorii.

Tehnică de supraveghere pentru dovedirea acuzațiilor

Acuzații, indiferent că vorbim de medicii care au luat mită sau de cei care au dat bani, au recunoscut aproape integral faptele reținute în sarcina lor. Cu unele nuanțări și nu în totalitate, fapt relevat de înregistrările audio-video. Căci, pentru probarea faptelor suspicionate a fost montată tehnică de supraveghere dar au fost folosiți și investigatori sub acoperire. Parte dintre conversațiile purtate de medici cu pacienții sau aparținătorii nu au putut fi valorificate în anchetă deoarece televizorul din încăpere era dat prea tare, ceea ce a dus la imposibilitatea exploatării informațiilor. Totuși, s-au putut distinge plicurile cu bani înmânate suspecților, iar în parte din cazuri sumele, în marea lor majoritate în moneda națională, erau înmânate direct, fără plic. În unele situații, discuții despre remiterea sumelor de bani, cuantumul acestora sau modalitatea de plată se purtau și telefonic, iar unul dintre chirurgi și-a exprimat îngrijorarea că „ăștia ascultă telefoanele”. Unul dintre medici a susținut în fața instanței că sumele primite de la pacienți sau aparținători nu au depășit 500 de lei, nu a condiționat efectuarea actelor medicale de remiterea banilor și că a ales profesia de medic pentru a ajuta oamenii și nu pentru a profita de nevoile acestora și a ajunge în situații „necurate”.

„Dacă dai bani la doctori, totul merge bine”

Pacienții știau și discutau între ei despre acordarea de atenții materiale medicilor, iar mai apoi fiecare făcea cum știa sau în funcție de context, adică dacă implantul era asigurat de spital ori era necesară achiziționarea dispozitivului direct de la furnizor sau acesta exista în custodia medicului curant. În condițiile date, se acționa în consecință. Una din fapte a avut loc pe 10 decembrie 2018 când fiica unei paciente s-a prezentat în vestiarul medicilor de la Ortopedie după ce anterior i se comunicase că era nevoie de un implant în valoare de 1.000 de lei și i se prezentase posibilitatea achitării acestuia prin virament bancar sau remiterea banilor direct către medic. După o consultare în familie, femeia s-a prezentat la spital cu 1.300 de lei. Medicul a întrebat-o „vreți să mi-i dați mie, sau plătiți acolo?”, iar răspunsul a fost „vă dau dumneavoastră”. Femeia îi remite 1.200 de lei, căci 100 i-a păstrat pentru consumabile, iar medicul i-a pus în dulap afirmând „să nu-i amestecăm”. Imediat femeia a delimitat exact plata „eu vreau să plătiți asta. În rest, nu mă interesează”, însă în repetate rânduri a întrebat dacă suma este suficientă, iar medicul i-a răspuns „e bine, complet așa”. Apoi, într-o convorbire telefonică, aceeași femeie a susținut că „dacă dai bani la doctori, totul merge bine”. Unui alt pacient i s-a explicat de către medicul curant necesitatea achitării unor materiale, o tijă de 1.200 de lei și o plăcuță de 550 de lei. Pe 28 decembrie 2018 bărbatul i-a remis medicului 100 de euro susținând ulterior că a fost vorba de valoarea agrafelor și un folos personal pentru doctor, ca să se asigure că pacientul va fi operat cât mai repede. La momentul remiterii medicul a încearcă să scoată plicul din buzunar, în timp ce bărbatul insistă: „Lăsați domnul doctor, lăsați așa”. Îi restituie plicul pentru scurt timp cu precizarea că „vă cer după aceea”. Pacientul insistă și explică „nu-i vorba de… bun simț, așa trebuie să fie”, apoi medicul revine asupra gestului și susține „nu știu, hai, lasă-mi-i aici”, preluând plicul. În unele cazuri, chiar dacă înregistrările au demonstrat primirea unor sume de bani de către medici, persoanele care au dat mită nu au putut fi identificate pe parcursul urmăririi penale. Neputând fi audiate, nu s-a putut stabili cu exactitate titlul cu care a fost remisă suma. Iar cum un principiu de drept stabilește că îndoiala îi profită celui acuzat iar anchetatorii nu au reușit să demonstreze caracterul necuvenit al banilor, nu s-a putut proba vinovăția.

„Cât este comisionul?”. Ortopedul a primit banii, dar anestezistul a refuzat

Unul din medicii acuzați a susținut în fața completului de judecată că nu a considerat sumele primite ca reprezentând mită deoarece nu a condiționat efectuarea actului medical de remiterea vreunui folos. În plus, banii au fost remiși după acordarea îngrijirilor medicale. Fapt ce a rezultat și din înregistrările ambientale. În una din situații a discutat cu un pacient despre materialele necesare pentru intervenție iar la finalul discuției interlocutorul îl întreabă în cel mai direct mod: „Cât este comisionul?”. Doctorul i-a răspuns că nu este nici un comision și că este plătit de stat, însă bărbatul a insistat afirmând că este vorba „despre o muncă suplimentară”. Doctorul a susținut că nu-i trebuie nimic și nu există nici o condiționare, însă bărbatul a insistat „munca dumneavoastră”, iar medicul a cedat „Lăsați acolo, mulțumesc frumos”. După plecarea musafirului, ortopedul a numărat banii, 2.000 de lei, a aruncat plicul în toaletă, a împăturit bancnotele și le-a pus în buzunarul uniformei medicale. La audierile în fața judecătorului remiterea și primirea banilor nu au fost contestate de cei doi. Cel care a oferit banii ortopedului a declarat că ar fi abordat și anestezistul care s-a ocupat de caz, dându-i de înțeles că este dispus să îi remită bani, însă a fost refuzat.

Modalitatea „tradițională” de relaționare cu medicul

Într-un alt caz un pacient care nu avea asigurare medicală a avut nevoie de montarea unui implant. Aparținătorii au făcut rost de numărul de telefon al medicului, iar acesta le-a explicat de ce materiale este nevoie și de unde le pot procura. Familia a achiziționat de la furnizor implantul în valoare de 550 de lei pentru care a primit factură, iar în ziua internării pacientul a fost operat cu succes. La câteva zile distanță, pe 25 noiembrie 2018, unul din membrii familiei, o femeie, s-a prezentat la medic mulțumindu-i că i-a operat ruda chiar și în lipsa asigurării medicale și i-a introdus în buzunarul uniformei un plic cu 500 de lei. Medicul s-a opus, însă femeia i-a spus „Mulțumim frumos, sănătate și Doamne ajută”, după care a părăsit cabinetul. La audieri medicul a recunoscut fapta cu mențiunea că nu a condiționat actul medical și a apreciat suma de bani ca un gest de recunoștință. Femeia a declarat că a achiziționat materialele medicale, operația a decurs foarte bine și cu întreaga familie a discutat de modalitatea „tradițională” de relaționare cu doctorul oferindu-i 500 de lei pentru serviciul medical „ireproșabil”. A punctat faptul că medicul i-a spus că nu era necesar să-i dea bani, deoarece își făcuse datoria.

200 de lei de la un investigator sub acoperire – apoi au intrat anchetatorii

Pentru a demonstra practica primirii banilor, chiar dacă nu erau pretinși, așa cum au susținut medicii, procurorii au folosit investigatori sub acoperire. Așa cum este fapta din 28 februarie 2019 când un astfel de personaj a mers la Ambulatoriul Integrat de Specialitate din cadrul SJU Piatra Neamț și a remis unuia dintre ortopezii cercetați 200 de lei pentru emiterea unor certificate de concediu medical pentru un terț. Înainte de intrarea în cabinet investigatorul sub acoperire a vorbit cu mai multe persoane aflate în zona de așteptare, unii relatând despre remiterea unor sume de bani medicului pentru obținerea documentelor. La intrarea în cabinet a înmânat medicului dosarul în care erau documentele necesare și suma de 200 de lei. Doctorul a văzut bancnota, a pus-o în sertarul biroului fără a solicita explicații și a emis documentul cerut de solicitantul generos. La audieri medicul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.

„În cazul de față, deși nici aici nu rezultă că #### ######## ar fi pretins anterior suma de 200 lei ori ar fi stabilit cuantumul acesteia, folosul a fost acceptat înaintea emiterii documentelor medicale, pentru o persoană care nu se afla în cabinet și în condițiile în care o parte a documentației necesare urma să fie completată ulterior. Aceste elemente conferă episodului o gravitate concretă superioară celorlalte acte materiale”, se arată în motivarea hotărârii Tribunalului Neamț.

Într-o situație similară același medic a primit 100 de lei de la un colaborator autorizat pentru emiterea unui certificat de concediu medical. S-a întâmplat chiar în ziua în care forțele de ordine, polițiștii, procurorii și „mascații” au descins în cabinetele de la spital și Policlinică unde lucrau ortopezii incriminați, 5 martie 2019. Medicul a luat cele două bancnote de 50 de lei, dar nu a emis certificatul medical deoarece avea nevoie de acte justificative și a trimis „pacientul” să facă o radiografie la cotul despre care a afirmat că s-a accidentat la fotbal. Când colaboratorul sub acoperire a ieșit din cabinet, au intrat anchetatorii, banii fiind găsiți asupra medicului.

„Mascații” „au adus” materiale de osteosinteză, iar spitalul a fost amendat de procurori

În timpul procesului au fost audiați mai mulți martori, inclusiv șeful Secției de Ortopedie. Iar acesta a arătat că după perchezițiile care au avut loc în data de 5 martie 2019 secția a fost aprovizionată cu materiale de osteosinteză, iar pacienții nu au mai fost nevoiți să suporte contravaloarea acestora. Trebuie menționat faptul că cercetarea penală a însemnat și verificarea stocurilor de materiale osteosinteză pe care spitalul le-a deținut în acea perioadă. Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, unitatea care a investigat cazul, a solicitat Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț o listă cu documente justificative pentru a stabili cu exactitate costul materialelor și a concordanței dintre acestea și sumele încasate de unii dintre medicii anchetați. Asta deoarece din unele foi de observații și din informațiile comunicate de furnizori nu a putut fi stabilită proveniența exactă a unora dintre materiale și modalitatea de decontare a acestora. Dar Spitalul nu au primit răspuns la solicitarea oficială, astfel că a fost amendat. Ce-i drept, cu o sumă modică, un pic mai mult decât un implant. „Semnificativ este și faptul că, în cursul urmăririi penale, Spitalul ######## de Urgenţă ###### ##### nu a furnizat documentele solicitate de procuror privind proveniența materialelor de osteosinteză utilizate la intervențiile investigate în prezenta cauză penală, prin ordonanţa nr. ###/P/2018 din 07.08.2019 reprezentantul său legal fiind sancționat cu suma de 2.000 lei amendă, pentru neîndeplinirea obligației de prezentare a înscrisurilor solicitate de organele de anchetă”.

Gabi SOFRONIA

Parteneri

Mesagerul Bacău