Educația în România este într-o permanentă reformare. Din 1989 încoace, aproape fiecare schimbare la nivelul conducerii Ministerului Educației și Cercetării (MEC) a venit la pachet cu modificări legislative declarat reformatoare. Care au adus lucruri noi de pus în practică, în special la baza sistemului, adică în școli. Odată cu revenirea PSD la guvernare, a mai apărut un ministru delegat la Educație, MEC având acum o conducere ”bicefală”: Sorin Costreie la universitar și Sorin Ionescu – la preuniversitar. Se scot ”reformele” de prin sertare și se dau declarații. Dacă în timpul Guvernării Bolojan, parcă cu o mai mare îndârjire, învățământul preuniversitar a fost sub o ploaie de măsuri de austeritate ce au luat locul oricărei reforme, s-ar părea că educația rămâne, în continuare, ținta preferată a tăierilor de personal și de buget, în numele economiei la bugetul de stat. Elevii și profesorii au devenit simple cifre în matematica ministerială.

Transformarea inspectoratelor școlare

Ce se reformează de această dată? S-ar părea că a venit rândul Inspectoratelor Școlare Județene (ISJ). Ministrul delegat pentru învăţământul preuniversitar, Sorin Ionescu, a declarat, la Televiziunea Română, că până toamna viitoare ar trebui desfiinţate toate inspectoratele. Practic, declarația sa doar întărește faptul că trebuie respectată legea, aprobată în 2023 și amânată de mai multe ori sub diferite pretexte. Procesul de reorganizare a inspectoratelor în direcţii şcolare, aşa cum prevede Legea Educației, ar trebui să fie pus în operă până în toamna anului viitor. Ministrul delegat spune că și-ar dori ca acest lucru să intre în vigoare din toamna lui 2027. Ar însemna ca, din ultimul trimestru al anului viitor, să nu mai avem inspectorate şcolare judeţene, ci direcții în fiecare județ.

”Este unul dintre lucrurile pe care ni le-am propus. Chiar în aceste zile avem discuţii cu toţi oamenii din minister pentru a accelera acest proces. Aşa cum ştiţi, această amânare, această prorogare, expiră la 31 august 2027. Este ceea ce ne dorim, ca la 1 septembrie să punem în practică o lege care a fost dată în urmă cu câţiva ani”, a spus Sorin Ionescu.

Ce prevede ultima reformă a Educației

– Înlocuirea instituțiilor: Actualele inspectorate (ISJ) dispar definitiv. În locul lor vor funcționa Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar, structuri publice cu personalitate juridică aflate în subordinea MEC.

– Depolitizarea funcțiilor: Ministerul își propune ca noii conducători ai direcțiilor județene să nu mai fie numiți pe criterii de susținere politică partidistă, ci să fie validați exclusiv pe bază de competență și profesionalism.

– Separarea atribuțiilor: Spre deosebire de vechile inspectorate, noile direcții județene se vor ocupa preponderent de partea administrativă. Atribuțiile de inspecție școlară și control al calității vor fi preluate parțial de ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar).

Calendarul actualizat stabilește data de 31 august 2027 ca termen limită pentru desființarea structurilor vechi, urmând ca, de la 1 septembrie 2027, sistemul reorganizat să fie complet funcțional.

Direcțiile județene școlare (fostele ISJ) vs. Birouri ARACIIP

Noua Lege a învățământului preuniversitar, aprobată în 2023, elimină dublarea de atribuții care exista în trecut și desparte responsabilitățile administrative de cele de control. Principala modificare constă în faptul că atribuțiile de control al calității și inspecțiile școlare generale sau tematice sunt mutate complet de la inspectorate către ARACIIP, în timp ce noile Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP) păstrează exclusiv componenta administrativă și de management operațional.

Cum va funcționa ARACIIP în teritoriu

Pentru a putea gestiona volumul imens de muncă rezultat din preluarea tuturor inspecțiilor din țară, Agenția Națională își extinde masiv capacitatea:

– Se înființează birouri teritoriale județene ale ARACIIP în fiecare județ.

– Numărul de posturi din cadrul agenției crește substanțial (cu birouri dedicate în teritoriu) în ideea de a asigura independența evaluatorilor față de deciziile politice sau administrative locale.

Cel mai probabil, mare parte dintre cei plecați din ISJ-uri vor ajunge la birourile ARACIIP.

Concursul pentru inspectori școlari

Ultimii doi miniștri, adică Mihai Dimian și actualul ministru delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ionescu, și-au exprimat dorința de a organiza concurs, pe bază de competențe, nu numai pentru directori de școli, ci și pentru inspectori școlari.

„Mi-aș fi dorit ca, pe lângă concursul de directori, să avem și concurs de inspectori, astfel încât toți acești oameni să fie validați nu de o susținere USR, PNL sau de altă factură, ci de o susținere profesională obținută în urma unor rezultate. Știți, a părut pentru foarte mulți oameni din teritoriu nedrept acest lucru”, a zis Ionescu. Și continuă:

“Practic, inspectoratele nu puteau să organizeze concursuri pentru că ele nu mai existau în această arhitectură. Dar, pe de altă parte, să nu uităm că inspectorii numiți sau susținuți de USR, PNL, au organizat concursul pentru directori. Ăsta a fost specificul acestui concurs, dar eu cred că dacă vrem să avem un management eficient la nivel școlar trebuie să profesionalizăm această categorie de oameni şi, aici, mă refer şi la inspectori, şi la directori, astfel încât ei să poată să reflecteze cât mai bine politica educaţională în ţară”.

Concursul pentru ocuparea funcției de inspector școlar este reglementat de Ministerul Educației și Cercetării prin Ordinul MEC nr. 4265/2026 care aprobă noua metodologie pentru Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP).

Inspectorii dau doar două probe de concurs

Dacă directorii de școli au de dat patru probe (probă eliminatorie tip grilă, probă scrisă la legislație, evaluarea planurilor de management și interviu), concursul pentru inspectori școlari va fi mult mai relaxat, cu numai o probă scrisă și un interviu. Ministerul nu a stabilit încă un calendar al acestui concurs, acesta urmând să aibă loc, undeva după 1 septembrie 2027, după ce vor fi reformate ISJ-urile. Conform noii metodologii, s-a renunțat la vechile probe la clasă și se concursul va susține în două etape principale:

1. Proba scrisă (Testul de legislație și management):

– Constă într-un test scris cu 20 de itemi (din care 6 vizează managementul educațional, iar 14 legislația școlară).

– Nota de promovare: Minim 7,00 (pe o scară de la 1 la 10).

– Doar candidații care obțin cel puțin nota 7,00 la această probă vor fi admiși să participe la interviu.

2. Proba interviu:

– Abordează teme legate de managementul educațional, rezolvarea de studii de caz și deontologia profesională.

– Se desfășoară în plenul comisiei de concurs.

Calculul notei finale:

– Formula de calcul: N = \frac{N_s + P_i}{2}\)

(unde \(N_{s}\) este nota de la proba scrisă, iar \(P_{i}\) este punctajul/nota de la interviu, calculate cu două zecimale, fără rotunjire).

În plus, candidatul este declarat respins dacă nu obține nota minimă la fiecare dintre cele două probe.

2.000 de euro pentru 10 licee pedagogice

Liceele și colegiile pedagogice din România, de stat și private, pot câștiga premii de câte 2.000 de euro pentru dezvoltarea și aplicarea unor resurse educaționale care integrează noțiuni financiare în disciplinele școlare. Ediția 2026 a Concursului LifeLab a fost lansată pe 2 noiembrie, iar înscrierile sunt deschise până pe 31 mai 2027. În total, vor fi premiate zece licee, cu o sumă cumulată de 20.000 de euro, potrivit organizatorilor.

”Prin concursul LifeLab pentru Liceele Pedagogice, invităm elevii de la profilul pedagogic și profesorii lor să transforme educația financiară într-o experiență practică, creativă și relevantă pentru clasă. Concursul face parte din programul LifeLab by BCR și își propune să sprijine viitoarele generații de cadre didactice să integreze noțiuni financiare în disciplinele școlare, prin activități adaptate vârstei și nevoilor elevilor”, arată organizatorii.

Angela CROITORU