Nicio zi fără o linie!

După ani mai buni sau mai răi pentru fiecare dintre noi, după perioada sărbătorilor de iarnă mai mult sau mai puțin paupere și zgomotoase, am pășit în 2012 cu nădejdea că mâine va fi mai bine ca azi și poimâine, mai bine ca mâine.

Oricum, cândva, viața se afla într-un relativ echilibru. Astăzi, e greu de spus, ca să nu greșim, cum mai este. Nu voi înceta să prețuiesc valori morale precum onoarea, cinstea, dreapta măsură a lucrurilor, gratitudinea, modestia, toleranța, iertarea și vrednicia.

Nu sunt un practicant religios excesiv, dar îmi fac răgaz să intru cu evlavie, adesea, în bisericile ce-mi ies în cale. {tiu eu pentru ce! Într-o asemenea împrejurare, întâlnesc, la intrare, doi tineri chipeși, atletici, în putere, bruneți, bine îmbrăcați, dotați, între altele, cu telefoane mobile, de ultimă oră, discutând aprins despre “viața lor năpăstuită”. Ghidându-mă după îndemnul chinezesc “omului sărman dă-i undiță, nu pește!”, m-am apropiat de tinerii cu pricina și i-am sfătuit să-și caute ceva de lucru, pentru a-și câștiga altfel existența, nu cerșind. Mai mult, le-am spus că îi pot ajuta să-și găsească locuri de muncă într-o fermă agricolă, în imediata apropiere a orașului nostru, punându-le numai două condiții: să fie harnici și să nu fure. N-au întârziat să mă întrebe ce salariu vor primi și dacă vor avea program de lucru lejer, iar sâmbăta și duminica vor fi pentru ei zile libere. Le-am răspuns cuviincios, adăugând că, în agricultură și zootehnie, există legi nescrise care trebuie împlinite necondiționat. “- Nu, nenea, așa ceva nu se poate! Noi vrem ceva ușor și, pe deasupra, libertate, dar scor (adică salariu – n.n.) bun!”

Nu știu unde ei, băieții chipeși, atletici și bruneți, vor găsi “scor bun” la muncă puțină, dar mi-am adus aminte de dictonul din titlu, care, în original, sună cam așa “Nulla dies sine linea!” Îi aparține lui Pliniu cel Bătrân (23/24? – 79 d.Hr.), istoric, filolog și literat roman. Acesta povestește că pictorul grec Apelles nu lăsa a trece o zi fără să tragă o linie, fără să dea conturul unui desen, adică fără să producă un bun folositor lui și societății.

Îndemnul lui Pliniu îmi este necesar și mie, dar și tuturor acelora care, în loc să-și asigure cele necesare vieții, muncii și perseverând în muncă, așteaptă mila altora, fără ca aceștia din urmă să se îndoiască măcar puțin de răul pe care îl fac celor aflați în nevoie și în nemuncă. Nu este un mare secret că viața fiecărui pământean este un act de eroism, iar eroism înseamnă, înainte de toate, demnitate, onoare, sacrificiu chiar.

N-aș încheia fără să mă întreb dacă nu cumva la noi, românii, se exagerează cu cerutul, cu datul, cu luatul; într-un cuvânt, cu pomana. Fie ea și electorală!

Prof. Gheorghe ȚIGĂU