Cuviosul Auxențiu a fost nobil la curtea împăratului bizantin Teodosie cel Mic. Ascultînd chemarea lui Hristos din propriul suflet, îmbracă haina monahală. A dorit să-și petreacă viața departe de oameni, luînd calea sihăstriei într-un munte. Mai tîrziu avea să se numească Muntele lui Auxențiu. Dumnezeu nu lasă pe toți purtătorii de Duh Sfînt să se ascundă de lume. Astfel, oamenii au început să-l caute, aducînd bolnavi cuviosului pentru a-i vindeca. Mîntuitorul Iisus Hristos a ascultat rugăciunile Sf. Auxentiu, vindecînd mulți orbi, leproși, ologi și demonizați.
Modele de smerenie. Ca nu cumva oamenii să-i atribuie minunile pe care le lucra Dumnezeu prin el, sfîntul proceda în modul următor: fie le cerea tuturor celor prezenți să se roage lui Dumnezeu împreună cu el pentru bolnav. Sau, prin sfaturile date bolnavului și familiei lui, îi ajuta ca să le crească credința în Hristos – ”se vor vindeca după credința lor”. Sau se ruga deasupra bolnavului rostind cuvintele ”Te vindecă pe tine Domnul și Dumnezeul nostru lisus Hristos”. S-a mutat la Domnul în anul 470.
