Studiu de caz privind corupția în administrația publică (II)

Izvor la negru în Izvoru Alb

Cum funcționează faptele care generează corupție și ilegalități la nivelul unei administrații publice locale? De obicei există o problemă reală, identificată de cineva, acel cineva cunoaște pe altcineva din conducerea orașului/ comunei, se fac demersuri cu aparență legală pentru ca problema să se rezolve pe banii comunității în folosul celui care a identificat problema și apoi, dacă mai este cazul, și al celorlalți.

Problemă identificată: lipsa apei potabile în satul Izvorul Alb, care aparține de orașul Bicaz. Un cetățean, mare amator de pescuit, care are și el o cabană în zonă, a preluat problema. Un primar, Constantin Catrinoiu, a inițiat o hotărâre a Consiliului Local. Lucrarea s-a făcut, pe bani publici o parte, altă parte pe banii oamenilor, care însă spun că nu au primit chitanțe. Omul cu lucrările zice că nu le putea elibera, că materialele erau ale lui. Lucrarea nu s-a făcut cu autorizație și vara nu prea este apă, decât acolo unde mai există o țeavă paralelă. Evident, la cel care a identificat și preluat problema.

Intenții bune îmbrăcate în hainele intereselor

Oamenii din Izvoru Alb nu au avut rețea de apă potabilă până în 2009. Apa de băut era cărată de la izvorele naturale din jur. În 2009, talpa civilizației avea să lase urme aici după un dezastru care a avut loc în 2005. O inundație mare, ce a afectat aproximativ 11 gospodării. Oamenii de acolo au fost strămutați și ajutați de Guvern și administrația locală să se pună pe picioare. În vara lui 2009, sinistrații au cerut insistent să se facă o rețea de apă potabilă, pentru că „naveta” la izvoarele din jur era una greoaie, mai ales că unii dintre ei ajunseseră în pragul unei vârste care nu le mai permitea fizic să se descurce pentru o cană cu apă. Atunci au și apărut ideile. Cea care a fost pusă în aplicare nu este altceva decât proiectul ”Captare și distribuție apă potabilă pentru locuitorii sinistrați și strămutați în zona Baicu – Izvoru Alb”. Un proiect care, cel puțin în acte, apare că a fost realizat de către firma SC Costerm SRL Piatra Neamț, în luna noiembrie 2009, la valoarea de 1.100,00 lei fără TVA. Actuala administrație a Primăriei Bicaz a precizat că alimentarea cu apă a acestei zone a fost gândită, inițial, pentru deservirea locuințelor din zona Baicu, care au fost construite în urma calamităților naturale din anul 2005, atunci când 11 gospodării au fost distruse sub efectul alunecărilor de teren. A fost captat un izvor, situat la circa 1,2 km amonte față de zona de locuințe din Izvoru Alb, printr-un sistem de conducte de transport al apei, pe traseul căruia au fost amplasate un rezervor de fibră, un rezervor de apă din beton armat și două cămine. Lucrările au fost executate de firma SC Cozmin Construct SRL Bicaz, în baza Contractului de execuție de lucrări nr. 11633 din 19.11.2009, în valoare de 62.103,96 lei fără TVA, în urma selecției a 5 oferte. Întreaga sumă aferentă lucrărilor a fost suportată din bugetul Primăriei orașului Bicaz.

Pe repede înainte, fără autorizație

Cum-necum, printr-o Hotărâre de Consiliu Local din 29.10.2009, s-a aprobat programul de investiții pe anul 2009, a lucrării ”Captare și distribuție apă potabilă pentru locuitorii sinistrați și strămutați în zona Baicu – Izvoru Alb”. În actele oficiale se precizează, negru pe alb, că lucrările au fost executate în regim de urgență, fără autorizație de construire. În contractul de execuție a lucrărilor apar, ca Autoritatea contractată – primăria orașului Bicaz, reprezentată prin Constantin Catrinoiu, primar, în calitate de achizitor și executantul S.C ”Cozmin Construct” SRL, reprezentant împuternicit Vasile Olaru, având funcția de administrator, în calitate de executant. Primăria se obliga să plătească executantului prețul de 62.103,96 lei, fără TVA, pentru execuția și finalizarea lucrării. Totul pare să fi „curs” conform termenilor stabiliți deoarece, la jumătatea lunii martie, în 2011, apare un proces verbal de recepție a lucrărilor, semnat de fostul primar, Constantin Catrinoiu. În procesul verbal apare un fapt incredibil: lucrarea pentru Primărie, din bani publici, s-a făcut fără autorizație! Totuși, toată lumea a semnat cu seninătate și a fost de acord că lucrările sunt perfecte. Nepăsarea, lipsa de respect pentru banul public sunt evidente.

Cristian Sfermaș, bunul samaritean

Ce-o fi însemnând „bună calitate” doar specialiștii care au aprobat recepționarea lucrărilor știu, dar apa potabilă nu există aici. Apa de băut nu are avize de la Sanepid,care nu și-a dat acordul și nu a semnat pentru viabilitatea acestui proiect. Problema ridicată de beneficiarii rețelei de apă scoate la iveală și alte aspecte. Sunt oameni care susțin că, deși proiectul și lucrările au fost plătite cu bani de la primărie, au fost nevoiți să scoată bani din buzunarul propriu pentru a le fi adusă apa în case. Bani despre care aceștia spun că nu figurează pe nicio chitanță, pe niciun act legal, doveditor, pe motiv că i-ar fi fost încredințați lui Cristian Sfermaș, reprezentantul firmei SC Costerm SRL. Potrivit localnicilor, el este cel care le-a adus apa în case. Acum, supărarea n-ar fi fost prea mare, pentru banii dați „pe încredere”, dacă oamenii ar și beneficia de apă. Dar la rețeaua de apă se pare că s-au abonat tot mai multe persoane și socoteala nu se mai potrivește cu cea din târg. În fapt, rețeaua este lipsită de autorizație de la un capăt la celălalt. Dacă la început ar fi trebuit să beneficieze doar sinistrații strămutați, acum se pare că puțini sunt cei care nu s-au racordat la ceea ce este acolo. L-am întrebat și pe cel care s-a ocupat de lucrările propriu-zise de captare și distribuție cum răspunde în fața nemulțumirii oamenilor. Deși în acte firma SC ”Cozmin Construct” SRL Bicaz apare în calitate de achizitor și executant, se pare că sarcinile au fost „pasate” aceleiași firme care s-a ocupat de realizarea proiectului. Și de aici a început bâlciul.

Sfermaș spune că el nu a făcut altceva decât să ajute, pe banii lui și, mai mult, nu a făcut decât să iasă în pierdere. „Primăria a dat o sumă de bani care a acoperit costurile pentru captare, pentru bazinul de sus, pentru încă un bazin de rupere, montat la jumătatea altitudinii rețelei și săpătura de 1,5 km. Restul, însemnând țeava și celelalte materiale au fost acoperite de mine, personal, din banii mei. Investiție pe care nu mi-am recuperat-o nici până azi. Din aproximativ 300 de milioane, cât am scos din buzunar, am recuperat aproximativ 150. Toată lumea vrea gratis. Când s-au văzut cu apa în casă nu a mai plătit nimeni. Acolo dacă e gratis e bine. N-ar fi problemă cu conductele, cu alimentarea, dar acolo rețeaua nu este întreținută de nimeni, pentru că nu e administrată de nimeni. Rețeaua s-a colmatat și nu a mai fost curățată”, a spus Cristian Sfermaș. Acesta a precizat că nu știe dacă acolo a existat autorizație de construcție deoarece firma lui a executat o lucrare subcontractată. Cât despre banii percepuți de la oameni, acesta a recunoscut că nu le-a tăiat nicio chitanță deoarece nu avea cum. „Eu am făcut lucrările pe persoană fizică, din cheltuielile mele, nu aveam cum să tai chitanță. Înțelegerea a fost că primăria nu poate contribui decât cu o sumă și sătenii, și ceilalți care vor să aibă apă în casă, vor pune bani de materiale. Eu am luat totul pe banii mei. Apoi cei care ar fi trebuit să dea bani n-au mai vrut să dea”, a adăugat Sfermaș. Ar fi fost interesant de văzut cum a muncit, pe persoană fizică, domnul Sfermaș la tras apa în curțile localnicilor, pentru că, dacă a făcut acest lucru cu oamenii de la firmă, ar fi trebuit să existe acte, măcar de voluntariat.

El recunoaște că vara este o problemă la alimentarea cu apă, dar aceasta nu s-ar datora celor care sunt branșați la rețea, ci pentru că rețeaua nu este întreținută. „Oamenii și-au făcut solarii, au invitați mulți pe timpul verii, este un consum mai mare. Și n-ar fi o problemă cu debitul dacă filtrele, conductele ar fi curățate. Dacă nu-și asumă nimeni responsabilitate, nimeni nu e dator să facă această întreținere fără să fie plătit. Apa de aici nu o plătește nimeni. Cum aude cineva că trebuie să plătească, nu-i convine”, a mai spus Sfermaș.

În urma reclamațiilor venite de la localnici pe adresa Primăriei Bicaz a făcut ca Sfermaș să fie chemat pentru lămuriri. Și se pare că în urma vizitei acestuia, concluzia este una. „O comisie, formată din viceprimarul orașului Bicaz, șeful Serviciului Urbanism și șeful Poliției Locale, s-a deplasat la fața locului, unde au constatat că sunt necesare lucrări de refacere a captării, de suplimentare a debitului prin captarea altor izvoare, precum și redimensionarea întregii rețele de apă, datorită extensiei rețelei existente de către locuitori ai satului Izvoru Alb. Primăria orașului Bicaz va include în programul de investiții pe anul 2015 un studiu de fezabilitate care să cuprindă soluții tehnice cu privire la captarea, transportul și distribuția apei potabile a localității Izvoru Alb”, se arată într-un răspuns transmis de Primăria Bicaz. Cum a reușit vechea administrație locală a Bicazului să dea curs unui asemenea proiect și să facă recepția unor astfel de lucrări este greu de imaginat, dar se pare că rețeaua de apă s-a extins la un alt tip de rețea, gândită să dea drumul unor altfel de robinete, altele decât cele prin care ar trebui să curgă doar apă. Mai rămâne ca actualul primar să facă demersuri, inclusiv în instanță pentru recuperarea banilor și să-i sancționeze pe toți cei care au recepționat o lucrare făcută fără autorizație.

Marian TEODOROF