Strategia de specializare inteligentă a Regiunii Nord-Est pentru perioada 2014-2020, document elaborat anul trecut de Agențiapentru Dezvoltare Regională Nord-Est, este declarată instrument de orientare și coordonare a programelor de finanțare dedicate dezvoltării economice regionale. Pe lângă identificarea și promovarea direcțiilor de exploatare a avantajelor competitive ale regiunii, reține atenția, ca obiectiv, dezvoltarea unui mecanism regional de corelare a domeniilor de intervenție propuse pentru dezvoltarea economică. (Aceste domenii sunt incluse în Planul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est, Planul Național pentru Cercetare și Inovare, respectiv Strategia Națională pentru Specializare Inteligentă a României.) Scopul mărturisit al proiectului se duce spre competitivitatea regională, un concept-cheie, un fenomen complex în esență, despre care în România s-a vorbit în surdină. Pasul făcut spre realitatea economică este mai mult decât salutar. De competitivitate se leagă și mediul economic, și mediul social, fără de care nu ai susținere pentru crearea de valoare adăugată.
Întreaga poveste a început în 2012, de la un studiu denumit „Strategii de transformare economică – studii de caz pentru specializare inteligentă”, elaborat de un profesor de la Universitatea din Groningen (Olanda), sub egida Platformei de specializare inteligentă. Studiul, după cum se poate descoperi în documentul final al proiectului derulat de ADRNE, prezintă experiența unor regiuni din Uniunea Europeană care, în ultimii ani, au demarat procese ample de transformare a economiilor regionale în linie cu obiectivele Europa 2020.
Studiile de caz prezentate „relevă existența unui determinism istoric și economic al fiecărei regiuni în parte”. Documentul original de la care a pornit totul cuprinde un număr de 11 studii de caz referitoare la strategii regionale de specializare inteligentă din Belgia, Spania, Austria, Suedia, Germania, Marea Britanie, Finlanda, Polonia, Olanda, Franța și Italia.
Autorii strategiei noastre au selectat și analizat bune practici și exemple de succes din regiuni europene pe care le consideră în aceeași clasă. De aici încolo încep să apară surprizele, nelămuririle. Au fost selectate Silezia (Polonia), Brandenburg (Germania), Niederosterreich (Austria) și Emilia-Romagna (Italia). Ca argumente suplimentare s-a ținut cont că Silezia și Brandenburg sunt în țări care au făcut parte din spațiul ex-sovietic. Așa se invocă determinismul istoric similar cu al Regiunii Nord-Est. Determinismul economic (resurse naturale, tradiție manufacturieră etc.) e invocat în dreptul regiunilor Emilia-Romagna și Niederosterreich. Ce legătură reală au cu regiunea noastră va descoperi lejer fiecare cititor. În acest episod, Silezia.
Voievodatul Silezia, după denumirea oficială, este una dintre cele mai importante regiuni industriale din Polonia. A fost marcată de minerit și metalurgie, două sectoare fără legătură cu Regiunea Nord-Est. Capitala este la Katowice și are o populație de peste 4,6 milioane locuitori, concentrând minoritatea germană din Polonia. Regiunea noastră nu are capitală, populația fiind aproape de 3,7 milioane locuitori.
Silezia a reușit să recupereze din decalajul de dezvoltare grație creșterii PIB regional cu peste 10% anua,l în 2007-2008, care a dus Silezia pe locul 2 în Polonia. Pornind de aici, s-a raportat o creștere de 1,7 ori, în ultimul deceniu, a cheltuielilor regionale pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în sectorul industrial. Șomajul este unul dintre cele mai mici din Polonia, ponderea economiei s-a mutat spre sectorul industrial (33% față de media națională de 24%), sectorul primar s-a dus spre mai puțin de 1%, în timp ce serviciile au contribuit cu circa 60% la creșterea economiei regionale, conform datelor furnizate de strategia ADRNE. Cu toate acestea, regiunea continua, la nivelul anilor 2008-2009, să înregistreze o serie de puncte slabe în raport cu regiunile europene mai dezvoltate exact pe linia investițiilor în CDI. Pe partea industrială, doar 15,8% a mers la cercetare aplicativă și mai puțin de 20% dintre industriile manufacturiere puteau fi considerate inovative, în timp ce grosul cheltuielilor cu CDI s-a înregistrat pe componenta de infrastructură fizică (clădiri, echipamente etc.). Aproape incredibil, cheltuielile cu CDI în sectorul serviciilor erau de 10 ori mai scăzute decât în cel industrial.
Pe altarul progresului și dezvoltării, polonezii din Silezia nu numai că au construit o Strategie de inovare a regiunii, corelată cu cu obiectivele Strategiei Europa 2020 (o creștere durabilă, inteligentă și incluzivă), dar s-au ținut de ea. Strategia nu a vizat un sector anume, ci sprijinirea legăturilor inter-sectoriale. Limbajul seamănă cu cel de la noi, practica face diferența.
Obiectivul principal al „mixului de politici de inovare” a fost de a contribui la transformarea economiei regionale, prin trecerea de la sectorul minier la o economie bazată pe servicii. Strategia are o serie de sub-obiective regionale, care vizează domeniile Biodiversitate, Energie, Transport, Eco-coridoare etc. Noile activități vizate sunt legate de energie și ”industrii verzi”. Strategia a prevăzut 4 măsuri prioritare, după cum sunt prezentate de ADRNE:
– creșterea atractivității regiunii pentru investiții – prin sprijinirea transferului tehnologic între firme și măsuri orizontale de finanțare;
– sprijinirea înființării de noi IMM și microîntreprinderi – prin sprijinirea inovării în sectorul manufacturier, sprijinirea inovării în servicii, sprijin direct pentru inovarea în servicii și sprijin direct (granturi și împrumuturi) pentru activități de CDI în IMM;
– promovarea transferului tehnologic și a inovării – prin strategii de inovare și stimularea doctoranzilor;
– dezvoltarea capitalului uman din CDI – prin investiții în infrastructura de cercetare, politici-cadru pentru clustere și sprijinirea transferului tehnologic între firme.
Priorități au fost susținute financiar prin diferite programe operaționale în perioada 2007-2013. S-a observat – aproape de neînțeles în România! – că sprijinul național pentru sistemul regional de inovare a fost mai puțin important decât cel european. Acolo funcționează autonomia regională, nivelul fiind apreciat ca unul mediu-ridicat. Autoritățile regionale se ocupă de pregătirea și implementarea strategiilor de dezvoltare, inclusiv a Strategiei Regionale de Specializare Inteligentă, precum și de managementul activelor și resurselor financiare de la bugetul regiunii.
Au fost finanțate cu prioritate parcuri industriale și tehnologice, organizații de intermediere a afacerilor, instrumente financiare pentru sprijinirea antreprenoriatului, internaționalizare, modernizarea microîntreprinderilor și a IMM, transfer tehnologic și dezvoltarea clusterelor locale și regionale. Rezultatul? Regiunea dispune de 4 platforme tehnologice, 27 de centre de excelență, 15 clustere, 3 parcuri științifice și tehnologice, 16 parcuri industriale, 3 incubatoare tehnologice și 13 incubatoare pentru antreprenori. Ce se întâmplă cu ele? Funcționează! La noi în regiune, datele oficiale sunt ascunse, iar cu timpul s-a văzut că destule obiective lăudate „nu au confirmat”.
Pe lângă exemplele strict regionale de succes, Silezia a fost implicată în proiecte de stimulare a inovării în Europa Centrală, precum Dezvoltarea unui lanț valoric inovativ pentru producția de mase plastic durabile în Europa Centrală, care are scopul de „a promova soluții inovative și durabile de ambalaje pentru utilizatorii finali din industrie, pe bază de plastic biodegradabil”.
La scară națională, prin versiunea lor de Program Operațional Regional 2007-2013, au fost derulate proiecte importante în domeniul inovării:
– Centrul pentru Tehnologii Durabile de prelucrare a cărbunelui;
– Parcul Științific și Tehnologic „Euro Centrum”;
– Centrul Științific și Tehnologic pentru Industria Aviatică;
– Agenția Poloneză pentru Dezvoltarea Afacerilor.
Silezia a elaborat și o Strategie Regională de Promovare, pe modelul regiunilor Nord-Pas-de-Calais și Ruhr, astfel încât să depășească imaginea de zonă minieră. Din promovarea ca regiune cu „energie pozitivă”, s-a ales cu un slogan. Prioritățile regionale de dezvoltare tehnologică, inspirate de cele două regiuni anterior menționate, se regăsesc într-un Program de Dezvoltare Tehnologică pentru perioada 2010-2020. Enumerarea domeniilor vizate este similară cu o provocare science-fiction chiar în coordonatele ample ale României, pentru a nu mai vorbi despre regiunea noastră:
– Tehnologii medicale (sănătate): biotehnologii medicale, inginerie medicală etc.;
– Tehnologii pentru sectorul energetic și minier: tehnologii de combustie a cărbunelui, tehnologii durabile de prelucrare a cărbunelui, stocarea carbonului, tehnologii de procesare a gazelor naturale, recunoașterea și protejarea resurselor de cărbune, surse de energie regenerabilă etc.;
– Tehnologii pentru protecția mediului: biotehnologii pentru protecția mediului, construcții inteligente și eficiente energetic, tehnologia de valorificare a deșeurilor, de tratare a apei, furnizarea și purificarea apei, tehnologii de protecție a aerului, de management al mediului etc.;
– Tehnologia informațiilor și comunicațiilor: telecomunicații, tehnologia informațiilor, modelarea și simularea proceselor, opto-electronică etc.;
– Producerea și procesarea materialelor: aliaje de metale, polimeri, materiale ceramice etc.;
– Transport și infrastructură de transport: sisteme de transport integrate și inteligente, soluții moderne pentru tehnologii de mobilitate etc.;
– Construcții de mașini, autovehicule, sectorul minier și aerospațial: automatizări industriale, roboți, senzori, tehnologii de design, producția de mașini și utilaje, în special pentru industria minieră și energetică etc.;
– Nanotehnologii și nano-materiale.
A descrie ce înseamnă „Leadership prin diversificare”, „Leadership prin excelență”, „Activare pentru diversificare” și „Activare pentru excelență”, ca opțiuni de dezvoltare, devine prea dureros. Veselă rămâne partea cu „determinismul istoric” care leagă Silezia de Regiunea Nord-Est în capetele unora. (va urma)
[message_box title=”Pecetea Regiunii Nord-Est” color=”red”]Potrivit datelor din Raportul de Analiză privind Avantajele Comparative ale Regiunii Nord-Est, confirmate de informațiile statistice corectate și prelucrare de EUROSTAT, după cum garantează ADRNE, regiunea noastră prezintă caracteristicile unei regiuni manufacturiere tradiționale, dar și ale unei regiuni în curs de dezindustrializare, dată fiind evoluția descendentă a producției industriale de după 1989 și dificultățile economiei regionale de a depăși unele probleme structurale (așa-numita ”inerție structurală”, după cum o definește OECD).[/message_box]
Viorel COSMA
Foto: Katowice, capitala Sileziei poloneze