Presa – o afacere de familie
La cei 58 de ani ai săi, Maria Alexa este poate singura care luptă, din 1992 încoace, să salve presa scrisă de la dispariție. A fost prima care și-a deschis un chioșc de ziare în Târgu Neamț. De atunci, vinde zilnic ziare, reviste și integrame, la chioșcul de la intrarea din piață. În această afacere, despre care spune că este profitabilă, l-a angrenat și pe fiul său, Marius Dumitru Anegroaei.
50 de abonați pe zi în anii ’90
Înainte de 1992, a lucrat la SC Rodipet SA, unde a vândut tot ziare și reviste. Cu nostalgie, își amintește și de vremurile de dinainte, când a lucrat la Cooperativa Unirea din Târg, era confecționer-croitor. «În 1992, am fost prima care am avut chioșc de ziare în ora. Am îndrăgit această meserie, pentru că mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu oameni. Poate datorită faptului că m-am comportat frumos cu clienții, fiind amabilă, în primii ani, când a apărut presa pe piață, aveam și 50 de abonați la ziare. Ușor, ușor, mi-am făcut clienți. La vremea aceea, veneau foarte multe ziare și se cumpărau tot la fel de multe. Primeam zilnic 40 de bucăți din ”Evenimentul Zilei”, 15 bucăți din ”Adevărul”, 25 bucăți din ”Gazeta Sporturilor”, iar din săptămânalul ”Formula AS” vindeam câte 150 pe săptămână. ”Infractorul” se vindea câte 150 de exemplare pe săptămână. Atunci, în Neamț era doar ziarul ”Ceahlăul”, vindeam 30 de bucăți pe zi. Prețurile la ziare erau la fel ca acum – între 1 leu, 1.50 sau 2 lei. Au fost și perioade mai grele, mai ales atunci când am trecut de la stat la privat. Dar, de aproape șase ani de zile, ne-am privatizat. Lucrez la propria mea societate și mă descurc», spune doamna Maria.
Mărturisește că, dacă la început erau doar 20 de titluri de ziare, odată cu trecerea anilor au apărut mai multe ziare și reviste pe piață. Numai integrame primește 15 tipuri în fiecare săptămână!
Recunoaște că au mai scăzut vânzările, dar depinde foarte mult și de sezon: «Cu trecerea anilor, a crescut numărul aparițiilor de ziare și reviste, cum ar fi ”Dilema”, ”Revista 22”, ”Povestea Mea” sau ”Întâmplări Adevărate”. Dar cea mai bună perioadă în care s-a vândut presă a fost perioada cărților și CD-urilor de la ”Adevărul” și de la ”Jurnalul Național”, 2009-2010. S-au vândut foarte bine. E adevărat, acum au mai scăzut vânzările, dar e și în funcție de sezon. Ianuarie și februarie sunt luni mai slăbuțe, dar, din luna martie, vânzările își dau drumul. Și mai este o perioadă de scădere vara, când merge lumea la prășit», explică doamna Maria.
Afacere de familie în extindere
Doamna Maria mărturisește că, din îndeletnicirea asta, se poate trăi decent. În cazul ei, cu atât mai mult cu cât a devenit și o afacere de familie. Se bucură enorm că, alături de dânsa, l-a adus și pe fiul ei, Marius. Acesta și-a deschis recent propriul său chioșc de ziare, în centrul orașului, lângă ”Arta Decorativă”. Doamna Maria mai spune că, între timp, a mai scăzut și ”concurența”, ceea ce, evident, nu poate decât să-i ajute afacerea. ”Erau mai multe chioșcuri de ziare înainte, șapte cred. Era un chioșc la spital, unul la Judecătorie, unul la Biserica Adormirii Maicii Domnului, mai era unul pe centru, la Cofetăria Ioana, și două la piață. Acum, în oraș sunt doar patru chioșcuri”.
Rentează? Aparent, da. Pentru spațiul ocupat de chioșc la intrarea în piață, doamna Maria plătește
Când vine vorba de chiria pe spațiul chioșcului, doamna noastră ne spune că la chioșcul ei de la intrarea din piață plătește 297 de lei chirie lunară celor de la Civitas, societatea care administrează Piața și parcările cu plată. Chiria chioșcului din centru, al fiului său, se plătește la primărie și este de 400 de lei pe an.
Presa scrisă nu va muri
Doamna Maria este convingătoare și optimistă în același timp când spune că presa scrisă nu va muri, în ciuda speculațiilor din ultimii ani, că ziarele tipărite se vor preda, fiind înghițite de online. „Presa scrisă, printată, nu va dispărea niciodată. Oriunde am mers, în țară și chiar în străinătate, ori în gară, ori la magazine mari, am văzut ziare, reviste și integrame. Mulți dintre oameni vor să simtă ziarul în mână, vor să răsfoiască ziarul, să simtă mirosul de tipar. Nu tot omul știe sau are timp de internet. Este o meserie de viitor și este frumos să vinzi ziare”.
Bătrânii iau ziare pe datorie
La chioșcul doamnei Maria, cea mai mare vânzare o au tipăriturile mondene, Click și Libertatea, urmate de ziarele din județ, locale. Pe coada vânzărilor se află revistele de literatură. În deplin acord cu tendința națională. Ca pâinea caldă se vând, în schimb, integramele: „Mulți bătrâni, pensionari, cumpără integrame. Chiar cunosc un bătrân, de 90 de ani, care se scoală noaptea și completează integrame. Dar cunosc și bătrâni care iau ziare și integrame pe datorie și îmi dau banii când iau pensia, îi scriu pe caiet. Pe mine mă bucură că sunt oameni care citesc. Sunt clienți corecți și, când iau pensia, vin și-mi achită”.
Dacă tot a pus bazele unei afaceri de familie, și-ar dori ca frâiele să fie preluate și cei doi nepoți ai dânsei: „Îmi doresc ca nepoții mei, Andrei și Alexandru, să preia afacerea, dacă le-a fi drag. E o meserie frumoasă. Programul e de la 7 la 16, de luni până vineri, sâmbăta de la 7 la 12, iar duminica de la 9 la 12”.
Ciprian Traian STURZU