O dramă nemțeană: Legile acoperă morții șoselelor

Un pachet de informații de presă cu accente dramatice de neputință și resemnare, privind starea drumurilor din România, făcea turul mediilor de informare la sfârșitul săptămânii trecute. Potrivit datelor anunțate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 24 aprilie, valabile la sfârșitul anului trecut, aproape 40% din drumurile publice sunt pietruite și de pământ. Doar 35,4% sunt modernizate, iar diferența constă în drumuri cu îmbrăcăminți ușoare.

Per total, drumurile publice însemnau 85.362 km, din care 17.272 km (20,2%) drumuri naționale, 35.505 km (41,6%) drumuri județene și 32.585 km (38,2%), drumuri comunale.

Porția de DN-uri ce revine județului Neamț, dacă datele de pe site-ul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) sunt corecte, este de 405,429 km, cuprinzând 9 sectoare de drum. Sunt administrate de Secția Drumuri Naționale Piatra Neamț, aflată în subordinea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași.

Starea, administrarea și siguranța circulației rutiere pe aceste drumuri, cu accent pe DN 15 D (Piatra Neamț – Roman – Crăiești), reprezintă unul dintre cele mai importante subiecte ale zilei, odată ce „inventarul” Curbei de la Felești, cu 193 de victime în 10 ani, nu mai poate amâna găsirea urgentă a unor soluții. Dacă vom captura și alți responsabili, pe lângă șoferi, cu atât mai bine. A invoca la nesfârșit că „viii se acoperă cu acte și morții cu pământ” este pe deplin morbid și inacceptabil.

Legi proaste

Indiscutabil, în termeni oficiali, analizele efectuate de-a lungul timpului – și des pomenite în ultimul timp – nu au condus la o culpă explicită a ceea ce generic numim „factorul drum”. Orice analiză nu este completă fără o expertiză. Iar o expertiză trebuie plătită în primă instanță de cineva, chit că ulterior va găsi o cale legală de recuperare a banilor. Fără o expertiză imbatabilă, e practic imposibil să te pronunți cu fermitate.

Dar, până la expertiză, nimic nu ne oprește să observăm cât de greu este de pătruns cu legea în mână în substanța drumurilor, a celor naționale în acest caz.

Ca orice construcție, un sector de DN și ansamblul său au o Carte a construcției. În numele statului român, e deținută de CNADNR, care are ca responsabilități „administrarea, exploatarea, întreținerea, modernizarea și dezvoltarea rețelei de drumuri naționale și autostrăzi”, indiferent prin ce subordini a fost plimbată politic. În cartea cu pricina, se găsește întregul istoric scriptic al construcției. Mai există un istoric, cel fizic, sub forma și conținutul unei carote ce se extrage din drum. Strat cu strat, specialiști bine plătiți pot reconstitui firul intervențiilor, de la inventarea drumului până la ultimul strat de uzură.

Problema este că fiecare lucrare are regimul ei de autorizare. Legea nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, ajunge, din păcate, să fie citită cu atenție abia când te încurci în „vinovații fără vină”. La art. 2, al. 1, lucrurile par clare: autorizația de construire constituie actul de autoritate al administrației publice locale „pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor”. La alineatul următor aflăm că actul se emite „în temeiul și cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, avizate și aprobate potrivit legii”, dar imediat vine o excepție, în sensul că nu trebuie „documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, pentru lucrări de reparare privind căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare și altele asemenea, fără modificarea traseului și, după caz, a funcționalității acestora”. Un articol mai departe descoperim că se eliberează autorizație pentru „lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căi de comunicație (…)”, însă bucuria se termină la art. 11, al. 1, lit. (i) care stipulează explicit că se pot executa fără autorizație de construire „lucrări de întreținere la căile de comunicație și la instalațiile aferente”.

Dezvoltarea analizei acestei părți de legislație merită o adevărată dezbatere națională, în condițiile în care celebrele tratamente bituminoase sar legal peste etapa de autorizare. Calitatea și efectele multora dintre acestea sunt arhicunoscute. De-a dreptul criminal este că se găsesc voci care să combată compoziția standard a mixturii utilizate, cu sorturi de piatră de concasare de calitate, pe motiv că… uzează pneurile.

Șmecheria autorizațiilor

De la Secția Drumuri Naționale Piatra Neamț este practic imposibil să obții informații în timp real. Aberanta disciplină de companie națională te trimite pe circuite de comunicare la Iași și București. Le-a scăpat din circuit binecuvântarea de la Mitropolie, dar ziua nu e departe, dacă luăm seama la frontul de lucru al preoților garantat de Curba de la Felești.

Cu toate acestea, unele date lipsă sunt supuse reconstituirii din alte surse (cu nume, prenume și funcții reale de „furnizori”), dar deloc dispuse la a-și divulga identitatea, ceea ce, omenește vorbind, e de înțeles.

Astfel, dintr-un mix de reglementări legale generale și norme specifice rezultă încă o dezbatere ocolită până acum. Dacă ne oprim asupra lucrărilor ce necesită autorizare, nebunia pornește de la certificatul de urbanism. Trece drumul prin mai multe localități, cu intravilan și extravilan cu tot? Ajungi la consiliul județean. Numai că destinația și responsabilitatea aduc a banc criminal, fiindcă, după avizul esențial eliberat – ca să vezi – de un consiliu tehnico-economic al direcției regionale însărcinate cu drumurile și podurile, autorizația o emite ministerul însărcinat cu transporturile! Seamănă a conflict de administrare de patrimoniu, e cunoscut, e de ani de zile pe rol și nu se schimbă nimic. Căutarea vinovaților naufragiază în judecarea deciziilor politice și de aici nu ai scăpare. La nivel guvernamental și nepotriviri între ministere se găsește inclusiv fentarea Inspecției de Stat în Construcții. E adevărat că taxele procentuale cuvenite, din valoarea anumitor lucrări pe drumuri naționale, sunt uriașe, dar asta înseamnă plimbarea banilor dintr-un buzunar într-altul al statului, nimic altceva. Problema e certificarea și astfel ajungem la alt dezastru. Recepționarea lucrărilor se numește. Avem un cadru legal interesant, evocat și în cazul dezastrului de la Teatrul Tineretului, peste care se trece cu iresponsabilă complicitate din partea autorităților calificate reunite. În Cartea construcției și anexe este obligatoriu să se găsească absolut tot ce e util. Caută cineva? Pe urmă vedem cum e viteza de croazieră pe un drum, cu înscrierea în viraje. Altfel spus, degeaba talent, mașină bună, experiență și conducere preventivă dacă nu am garanția șoselei.

Întoarcerea la consistența și destinația petițiilor

Strict pe lege, oricine are dreptul la petiție. În funcție de ce-l doare, de cum crede, de ce sfătuitori are, de morții din familie, dacă vorbim explicit de Curba de la Felești. Primarii localităților traversate de drumuri naționale cu probleme sunt moral obligați să strige. Cel puțin la autoritățile de specialitate și la… partid. Din datele preliminare adunate, nu stau grozav deloc la atitudine. Vestea proastă, cu de la legi citire, e că nici CJ Neamț nu are atribuții în domeniu.

Surprinzător pentru mulți, după documentele identificate din 2012 încoace, consiliul nu a ratat niciun ministru pentru a-i aduce la cunoștință toate problemele identificate pe DN-uri. Sunt trimise lui Ovidiu Silaghi, Dan Șova și Ioan Rus, cu argumente și detalii, indiferent de semnăturile de plecare. Poate că una dintre cele mai grele, cuprinsă în setul de documente asamblat, este a șefului Poliției Rutiere din județ. Comisarul-șef dr. Cezar Asandei, expert calificat în dinamica accidentelor rutiere, are multe de spus într-o carte de memorii.

Pe de altă parte, cuvintele bogate ale limbii române sunt prea sărace pentru a încadra refuzul de finanțare a lucrărilor de modernizare de la Girov spre Roman a drumului care trece pe la Felești. Să reținem, în disperare de cauză, că o petiție bine făcută și bine adresată face ravagii? Specialiștii în siguranța și calitatea construcțiilor ne încurajează.

Viorel COSMA

Cifre importante

Socoteli ca la INS

Din totalul drumurilor naționale, 6.194 km (35,9%) erau drumuri europene, 683 km (cu 6,1% mai mult decât în anul 2013, respectiv 39 km) însumau autostrăzile, 276 km (1,6%) reprezintă drumuri cu 3 benzi de circulație, 1.673 km (9,7%) drumuri cu 4 benzi de circulație și 22 km (0,1%) drumuri cu 6 benzi de circulație.

La adunare, ies 8.848 km. Diferența până la 17.272 km o (sub)înțelege cine, cum și pe câte benzi vrea.

Rețeaua de drumuri naționale administrată de SDN Piatra Neamț

DN	Localitățile între care este cuprins sectorul	Lungime sector (km)
2	Secuienii Noi – Roman – MIroslovești – Moțca	52,070
12C	Bicaz Chei – Tașca – Bicaz	24,747
15	Bradu – Poiana Teiului – Piatra Neamț – Costișa	112,034
15B	Poiana Largului – Târgu Neamț – Cristești	61,539
15C	Piatra Neamț – Târgu Neamț – Târzia	49,848
15D	Piatra Neamț – Roman – Crăiești	67,031
15G	Intersecție DN 15C – Bălțătești-Mănăstirea Văratec	3,968
15F	Intersecție DN 15C – Mănăstirea Agapia	7,000
17B	Lunca – Săvinești – Poiana Teiului – Roșeni	27,192
TOTAL: 405,429