8.452.667 €: „profitul” Academiei Infractorilor, stabilit de DIICOT

Academia Infractorilor Români, înființată de celebrul infractor nemțean Adrian Marin Botez, va ajunge în fața instanței după ce procuroriii DIICOT, care au anchetat membrii grupării de criminalitate organizată, au stabilit exact cum funcționa școala, ce „lovituri” au dat absolvenții și ce prejudiciu au produs prin jafurile comise în magazinele de bijuterii de lux din marile capitale ale Europei. Cum funcționau casele de antrenament, care era regulamentul și cum erau judecați cei care ieșeau din cuvântul șefului reiese din comunicatul DIICOT:

$8.452.667 €: „profitul” Academiei Infractorilor, stabilit de DIICOT 1$ La data de 13.10.2015 procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

MARIN-BOTEZ (fost LAZĂR) ADRIAN , POPA (fost PURICE) VASILICĂ, SAVU FLORIN MIRCEA, NIȚĂ ANDREEA IOANA, CHIRILĂ-ILINCA GABRIELA, GHEORGHIU ALEXANDRA, GLIGA ADOLF, MUNTEANU PETRU COSMIN, PĂDUREAN ALEXANDRU FLORIN, MIHAI CONSTANTIN, DIȚĂ FLORIN DANIEL, MOVILĂ PETRU BOGDAN, ISPAS CĂTĂLIN IONUȚ, RUSU COSMIN ANDREI, BOSTAN CONSTANTIN GHEORGHIȚĂ, MARTINIUC MIHAIL ALEXANDRU, CHINDEA PETRUȚ ADRIAN, URSU LAURENȚIU DOREL, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, aderare și sprijinire a unui grup criminal organizat, instigare și complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului și tăinuire.

Prin actul de sesizare s-a reținut că începând cu anul 2011, rețeaua criminală autointitulată „ACADEMIA INFRACTORILOR ROMÂNI”, a fost concepută, inițiată și organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider = comandant suprem, identificat în persoana inculpatului MARIN BOTEZ (fost Lazăr) Adrian zis ,,Țâță” și mai multe eșaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat și condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de „ofițer”, ultimul eșalon fiind cel de execuție, în cadrul acestuia fiind recrutați tineri, atât minori, cât și majori, din tot județul NEAMȚ, de regulă provenind din familii fără posibilități financiare, unii din orfelinate, alții cu antecedente penale, dispuși să se alăture grupării și să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câștigate prin comiterea infracțiunilor.

Inculpatul MARIN BOTEZ ADRIAN a pus bazele acestei organizații criminale de această manieră în anul 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (DOSARUL BARIERA), ceilalți co-inculpați au fost arestați, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă la data de 09 mai 2011, dată de la care a și fost dat în urmărire generală. Inițial, inculpatul și persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracțiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracție din diverse centre comerciale din țările vest europene.

Ulterior, inculpatul a regândit strategia infracțională și modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor și bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri nou recrutați în grupare pe care îi instruia pentru comiterea de jafuri în plină zi, imitând metodele folosite de celebra grupare infracțională PINK PANTERS, apărută în spațiul fostei Iugoslavii, respectiv prin violență și amenințare, bazat pe șocul celor atacați, reușind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre prețioase și ceasuri scumpe, de ordinul milioanelor de euro.

Această grupare s-a structurat și s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la „codificarea” regulilor și a modului de organizare și funcționare, într-un așa numit „REGULAMENT al ACADEMIEI”, având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de „contract secret de muncă”, precum și capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică și de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum și un capitol distinct referitor la „judecata” la care trebuie să se supună cel care greșește ori trădează.

De asemenea, fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecății efectuate în „Comisia Membrilor” – comisia fiind compusă din „comandatul suprem”, „avocatul” celui acuzat, „contabilul Academiei”, precum și „ofițer în rezervă, peste 50 ani”, „ofițer care a executat peste 10 ani”, „ofițer activ cu vechime de 5 ani”. (…)

Gruparea criminală avea următorul „modus operandi”:

Într-o primă fază, membrii din eșaloanele superioare punctau potențiali membrii executanți, tineri, cu sau fără antecedente penale, din mediul urban ori rural al întregului județ NEAMȚ, pe care sub imperiul notorietății obținute de liderul MARIN BOTEZ ADRIAN zis „ȚÂȚĂ” în zonă, dar și inoculând ideea unui câștig material substanțial, îi convingeau să se alăture acestei grupări, dându-le ulterior chiar posibilitatea de a alege să rămână în cadrul grupării după o perioadă de probă. (…)

În funcție de aptitudinile fiecărui membru, i se atribuia un rol în cadrul „echipei/brigăzii” ce urma să comită jaful. Antrenamentul presupunea activități practice, spre exemplu într-un interval scurt de timp, noii membri trebuiau să învețe să se echipeze și să se dezechipeze de „hainele de muncă” (salopete, treninguri de culoare închisă, fără semne distinctive), să învețe să spargă ușile și vitrinele, folosind instrumente adecvate, să învețe să adune/culeagă din vitrinele sparte obiectele fără a lăsa nici un fel de urme ADN, papilare, etc., antrenamentul fiind menit să dezvolte atât abilitățile membrilor ,,culegători” (cei anume stabiliți să adune din vitrinele sparte bijuteriile/ceasurile în timpul jafurilor) de a sustrage bunurile în timpul jafului, cât și a tuturor celor implicați, inclusiv modalitatea de părăsire a locului faptei. (…)

Odată ajunsă în siguranță în țară marfa furată, după evaluarea preliminară făcută de către lider personal, aceasta era înmânată persoanei de încredere cu atribuții pe linia valorificării bunurilor, în speță inculpatului SAVU FLORIN MIRCEA, iar acesta prin legături personale, cum ar fi inculpatul GLIGA ADOLF, dar și alte legături stabilite cu diverși patroni de case de amanet sau magazine de ceasuri, o valorificau, existând suspiciuni rezonabile că aceste persoane cunoșteau proveniența ilicită a bunurilor, dată fiind valoarea mare de piață a acestor și prețul relativ mic solicitat, coroborat cu lipsa documentelor de proveniență.

Rezultă din probele dosarului că gruparea era una de o periculozitate deosebită, constituită pe criterii clare, extrem de bine organizată, cu un număr impresionant de membri, ce dispune de reguli clare stabilite de lider, „codificate”, în care „brigăzile” formate aveau capacitatea de a acționa independent unele de altele, regrupându-se și reconfigurându-se din mers, pentru a ataca alte țări și a îngreuna în acest mod cercetările organelor judiciare, acestea acționând chiar și în lipsa liderului ori a membrilor din primul eșalon, „ofițerii” și executanții = „soldații”, beneficiind de instrucție, pregătire și antrenament suficient, cunoscându-și rolul și sarcinile extrem de bine.

Cu toate acestea, permanent inculpatul MARIN BOTEZ ADRIAN zis Țâță, și-a exercitat controlul și coordonarea prin intermediul corespondenței scrise, purtate cu cei „căzuți la faptă”, comunicând într-un limbaj codat, pe care fiecare membru a fost instruit să îl descifreze, sugerându-le necooperarea inculpaților cu organele de anchetă – procurori și polițiști – în cursul urmăririi penale și afirmarea nevinovăției doar în fața magistratului judecător și transmiterea unor mesaje de „încurajare” ce se regăsesc în multe din probele dosarului.

Autorii jafurilor, în marea lor majoritate, au aplicat regulile învățate în ACADEMIE, așa încât au refuzat orice fel de colaborare cu organele judiciare atât străine, parțial și cu cele române, susținând „poezia” = „sunt minor, orfan, drogat, îmi pare rău etc.”. Acest comportament generalizat adoptat de toți membrii grupării arestați în străinătate, are la bază perioadele de pregătire anterioare comiterii faptelor la care au luat parte, în care au fost instruiți ca în cazul în care sunt arestați să nu dea niciun fel de declarații, să-și declare alte identități decât cele reale, cu precădere datele unor persoane din Republica Moldova, să se declare minori etc. (…)

Imediat după eliberarea sa eronată din arest în noaptea de 30.06.2014 – 01.07.2014, inculpatul MARIN BOTEZ ADRIAN s-a îndreptat spre mun. Constanța și a luat legătura cu membrii grupării sale pentru a-și asigura scăparea. Metodele de investigare speciale utilizate au relevat în mod clar, capacitatea de reacție rapidă a membrilor grupării, ermeticitatea acesteia, limbajul codat, coordonarea, controlul și capacitatea financiară ridicată a rețelei, capabile să se organizeze în câteva ore pentru a asigura protecție liderului său în fața autorităților.

Liderul nu numai că a continuat să se sustragă executării pedepsei dar și-a refăcut gruparea criminală prin recrutarea de noi membrii, antrenarea acestora și instigarea la comiterea de infracțiuni de tâlhărie, într-o casă închiriată de pe raza municipiului CLUJ NAPOCA.

Chiar și după cea de-a doua prindere a inculpatului MARIN BOTEZ ADRIAN, la data de 16.01.2015, pe raza municipiului CLUJ NAPOCA, după încarcerare, inculpatul a continuat coordonarea activității prin intermediul inc. SAVU FLORIN MIRCEA, NIȚĂ ANDREEA IOANA și CHIRILĂ ILINCA GABRIELA, persoane care îl vizitau în arest.

În cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între un număr de 29 de infracțiuni, din care 27 infracțiuni de tâlhărie (fapt consumat și tentative) comise în MAREA BRITANIE, BELGIA, ITALIA, FRANȚA, GERMANIA, AUSTRIA, DANEMARCA și 2 infracțiuni de furt calificat comise în ANDORA și MAREA BRITANIE.

Prejudiciul total reținut în cauză este în sumă de 8.452.667 euro.

Cauza a fost instrumentata împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Investigații Criminale și Direcției de Combatere a Criminalității Organizate.

Precizăm că în cadrul acestei anchete, cu sprijinul Eurojust, s-a semnat un acord de încheiere a unei echipe comune de anchetă (J.I.T.) între ROMÂNIA și MAREA BRITANIE, extins prin act adițional și cu BELGIA.

În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii.

Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului București.