Apa și bacteriile - scurtul drum spre isterie, lungul drum al comunicării

Isteria apei potabile a cuprins orașul săptămâna trecută, începând cu a doua zi de februarie. După câteva zvonuri lansate de unii despre bacteria care a infestat apa, în lipsa unor declarații publice care să le infirme – făcute de bunăvoie, din vreme, nu după ce se apucă presa de întrebat -, oamenii s-au grăbit să golească magazinele de baxurile cu apă și s-au temut să mai dea drumul la robinete, deși apa era bună de băut.

Pietrenii au fost oarecum de înțeles, mai ales cei care au retrăit panica de la Revoluție, când toată lumea vorbea de apa otrăvită. Oficialii, la final, s-au supărat mai mult pe presă, pentru că a criticat modul de acțiune, și mai puțin pe felul cum au gestionat ei situația.

* De la zvon, la confirmare

Pe 2 februarie, înainte de ora 14, au început să sune telefoanele la redacție, oamenii întrebându-ne dacă e infestată sau nu apa de la robinet. Pentru că nu primisem nicio informare oficială de la vreo autoritate și pentru că nu am vrut să generăm panică, am promis că ne interesăm înainte de a da vreun răspuns. Și asta am făcut.

Primul care ne-a răspuns la telefon, deși nu fusese primul sunat, a fost directorul Agenției de Protecția Mediului, care ne-a anunțat că a primit o informare de la Apa Serv, prin care fusese anunțată descoperirea unei bacterii în apa din lacul Bâtca Doamnei.

După ora 14, am reușit să vorbim și cu directorul companiei Apa Serv, Cătălin Dughir, care ne-a spus că s-a confirmat prezența unui microorganism în apa brută din Lacul Bâtca Doamnei, motiv pentru care s-a sistat furnizarea de la respectiva sursă și s-a trecut numai pe cea de la Vaduri.

În cele din urmă, deja după ora 15, a răspuns și prefectul județului, Vlad Angheluță, care ne-a asigurat că apa de la robinete este bună de băut și că populația nu este expusă niciunui risc.

Câteva ore mai târziu, primarul Dragoș Chitic scria pe pagina de Facebook că dumnealui n-a fost informat, dar își calma prietenii virtuali, anunțându-i că pot bea liniștiți apa de la robinet, pentru că așa a declarat prefectul Angheluță publicației noastre.

* Reacții oficiale întârziate, dar amorsate

Pe 3 februarie, reacțiile sunt mai aprinse. Are loc întrunirea Colegiului Prefectural, de două ori în aceeași zi, prima dată vorbindu-se despre existența bacteriei în lacul Bâtca și a doua oară prezentându-se și lista de măsuri. Într-una din sălile Prefecturii, avea loc întrunirea Colegiului, în alta președintele Consiliului Județean, Emilia Arcan, spunea că, într-adevăr, nu s-au folosit toate mijloacele de informare în masă pentru a-i calma pe oameni: „Din păcate, directorul Cătălin Dughir nu a avut bunul simț ca măcar pe primarul orașului să îl fi anunțat”.

Continuarea vine pe 4 februarie, când directorul Apa Serv, deranjat de vorbele Emiliei Arcan, trimite dovezile că instituțiile au fost informate, în listă fiind incluse și Consiliul Județean Neamț și Primăria Piatra Neamț. Informările din 2 februarie au fost trimise prin fax, la ora 14.36, ± 1 minut. „Eu am trimis respectivele informări abia după ce am avut confirmarea că în apa brută din Bâtca Doamnei există respectivul microorganism. Nu pot să anunț ceva fără să am dovezile clare. Am informat Prefectura, am Informat ISU, de acolo eu nu mai am nicio autoritate”, a declarat Cătălin Dughir.

Niciunul dintre cei informați nu a ieșit public să anunțe, de la sine putere, nu ca răspuns dat vreunui jurnalist, că apa e bună de băut și nici către presă nu s-a trimis vreo informare pentru a-i liniști pe oameni.

* Omul de rând, panicat și slab informat

Apa rămâne un serviciu de care, vrem-nu vrem, are nevoie întreaga lume și cei mai mulți dintre pietreni depind de apa furnizată prin rețea, că, la bloc, nu au unde să-și sape fântână. Automat, toți consumatorii plătesc acest serviciu (exceptând datornicii). Dar de informarea oamenilor de rând au cam uitat oficialii pe 2 februarie. Este adevărat că problema a fost sistată, de la sursă, de Apa Serv, dar zvonul despre apa infestată fusese lansat deja și pe el nu l-a mai oprit nimeni în timp util.

În mod normal, dacă nu este o problemă, e adevărat că nu e nevoie de anunțuri, dar, când persoane direct implicate, care au avut acces la informația privind existența bacteriei din lac, vorbesc despre problemă, poate-și anunță familia, prietenii și de aici se întinde zvonul care creează panică, atunci este nevoie de cineva care să-i liniștească.

* Informările, postate pe site sau trimise prin e-mail

După cum ne-a informat directorul Apa Serv, în general, informările legate de sistarea apei din cauza lucrărilor se anunță prin mai multe mijloace: „Comunicăm în presă, comunicăm pe site, comunicăm pe pagina de Facebook a companiei. Se mai comunică la fabrici și hoteluri. La asociațiile de proprietari se dau mail-uri. Cred că am acoperit toată gama”.

Problema omului de rând este că nimeni nu-l obligă să cumpere ziare, să-și facă abonament la internet, să învețe să intre pe pagina companiei de apă ori a instituțiilor publice sau pe rețelele de socializare. În astfel de cazuri, ar fi nevoie de un sistem prin care să fie anunțați fără să mai plătească suplimentar, de un sistem public de informare și de un plan, prin care să se stabilească măsurile care trebuie luate și cine trebuie să le aplice.

I-am sugerat directorului de la Apa Serv să-i contacteze direct pe președinții de asociații de proprietari. „Vă dați seama ce ar însemna să sunăm la asociații? Avem numai 1.000 de asociații în Piatra Neamț. Sistemul de avertizare gândit de noi a fost abandonat pe moment, pentru că se lucra la Primăria Piatra Neamț la un sistem de avertizare. Așteptăm să ne lipim la acel sistem sau vom implementa noi unul, dar prin mail, nu prin telefon”, a declarat Cătălin Dughir, în conferința de presă din 3 februarie.

* Comunicarea cu oamenii, vitală pentru toți

Nu spunem că este vina celor de la Apa Serv; la urma urmei, ei analizează apa din Bâtca în fiecare zi de luni, chiar dacă nu sunt obligați să facă acest lucru, după cum ne-au informat, și tot ei au descoperit, la timp, bacteria din apa brută.

Informările prin fax s-au trimis la: Prefectura Neamț, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Neamț, Consiliul Județean Neamț, Primăria Piatra Neamț, Direcția de Sănătate Publică Neamț, Garda de Mediu, Agenția de Mediu și Sistemul de Gospodărire a Apelor.

Din cei opt responsabili informați, prin fax, cu privire la existența respectivei bacterii în apă și la schimbarea sursei de alimentare pentru populație, nimeni nu a ieșit public, pe 2 februarie, să calmeze oamenii. Prefectul a făcut-o în acea zi, doar ca răspuns la întrebările noastre, nu din oficiu. La Consiliul Județean, președinta ne-a anunțat pe 3 februarie, iar de la Primărie am primit o informare oficială (abia) pe 5 februarie. Pe 2 februarie, pe niciuna dintre paginile de internet ale instituțiilor publice nu a apărut un anunț care să spună clar că apa este bună de băut.

O fi de vină un protocol, pentru că tindem să credem că toate se fac după un grafic bine stabilit, dar, dacă e așa, factorul uman nu ar trebui omis niciodată. Panica se creează de la un simplu zvon și, dacă nu apare un lider care să infirme vorbele aruncate în vânt, efectele pot fi devastatoare în unele cazuri. Bine că nu a fost cazul acum.

Conform site-ului watermag.ro, respectiva bacterie nu pare să fie chiar inofensivă odată intrată în organism: „Clostridiile sunt microorganisme gram-pozitive, majoritatea speciilor fiind considerate a fi saprofite – până în prezent se cunosc aproximativ 60 de specii (dintre care aproximativ 30 de specii au produs variate infecții gazdei umane). Unele dintre aceste specii au capacitatea de a determina îmbolnăviri gazdei umane și animalelor. Severitatea infecțiilor variază în limite largi, de la simpla contaminare a unei plăgi murdare, până la boala sistemică severă. Bacteriile din genul Clostridium pot determina infecții digestive, infecții supurative ale structurilor tisulare profunde, infecții ale pielii și țesuturilor moi, dar și bacteriemie. Gazda umană poate fi colonizată în mod normal cu clostridii, la nivelul tubului digestiv sau la nivelul tractului genital feminin (cel mai frecvent la nivelul intestinului gros). Alte locuri din care clostridiile pot fi izolate sunt reprezentate de cavitatea bucală și suprafața tegumentară”.

Andreea AMARIEI