Un municipiu – Roman – și trei orășele – Târgu Neamț, Roznov și Bicaz. Primul a fost adjudecat de Laurențiu Leoreanu pentru încă patru ani, celelalte orașe și le-a luat PSD, prin Daniel Harpa, Ionel Ciubotaru și Nicolae Sălăgean. Cu excepția orașului Roznov, unde scorul a fost mai strâns, rezultatele au fost influențate în special de prestația primarului aflat pe funcție. Dacă privim lucrurile din acest punct de vedere, campania electorală nu a contat foarte mult, importantă fiind atragerea sau menținerea primarului în partid. Restul a fost rutină electorală.
* Roman: Leoreanu a câștigat, liberalii profită deocamdată
La Roman, decisivă pentru victoria în alegeri a fost decizia lui Laurențiu Leoreanu de a merge cu liberalii. Că a făcut-o voluntar, că i s-a impus sau cerut, nu mai contează. Venit cu aureola de om al lui Gheorghe Ștefan și al Elenei Udrea, candidatul PNL, înjurat de PNL cu 4 ani în urmă și demonizat în adevăratul sens al cuvântului, s-a dovedit a fi cel mai eficient om al partidului. Practic, el a adus 23,6% din voturile partidului pe județ. În mod direct – peste 17.500 de voturi, mult mai mult decât Chitic -, în condițiile unui număr mai mic de votanți. Ca să nu mai vorbim despre contribuția sa directă în zonă, la Cordun, Horia, etc., care l-ar duce lejer spre un minimum de 30%.
Analizând la rece, se poate spune că Laurențiu Leoreanu a reușit să devină cel mai eficient agent electoral. Și că decizia lui Cozmanciuc de a-l aduce la partid a fost una corectă din punct de vedere electoral.
Succesul lui Leoreanu poate deschide, însă, discuția dacă nu cumva i se cuvine un loc mai bun în Partidul Național Liberal, în condițiile în care Eugen Țapu nu a strălucit decât prin contribuții financiare și strategice, iar Mugur Cozmanciuc, în ciuda rezultatelor mai bune ca până acum, are nevoie de oameni eficienți în jurul său, nu numai de yes-men.
PSD-ul, la Roman, a făcut figurație, cu un candidat fără personalitate, fără carismă și cu dirijori, dacă nu amețiți sau nepricepuți, măcar indolenți în mare măsură. 6.000 de voturi luate pe partid și ceva peste 3.000 de voturi luate pentru primărie este posibil doar în condițiile unei predări necondiționate. Sau prea puțin condiționate. În acest moment, PSD Roman ar trebui desființată ca structură de conducere a organizației, ar trebui aleasă o conducere nouă, care să pornească de la zero, fără pretenții și fără prea multe așteptări pe termen foarte scurt, dar una care să nu fie dispusă la compromisuri, așa cum s-au obișnuit șefii PSD la Roman de multe mandate încoace.
* Târgu Neamț: Harpa, de trei ori peste Humulescu
La Târgu Neamț, în ciuda unor speranțe întreținute înainte și în timpul campaniei electorale, nu s-a pus niciodată problema dacă va câștiga Daniel Harpa. Discuția s-a purtat mereu pe scor. PNL a ales un candidat aparent credibil, dar care nu a avut nici dorința de a se bate și nici argumente cu care să vină în fața electoratului, în afară de cel al unei aparente seriozități.
Argumentele lui Harpa – investiții, lucrări edilitare, deschiderea spre atragerea de retaileri, etc. – au fost mult mai puternice decât cele ale lui Humulescu, care s-a mulțumit să spună că, în calitate de viceprimar, și-a făcut datoria.
Scorul a fost zdrobitor – 6.075 de voturi la 2.062 -, semn că noul PNL, la Târgu Neamț, nu poate fi comparat cu fostul PDL. Și nici Humulescu cu Arnăutu.
În acest moment, după prestația lamentabilă, neconstructivă a PNL, pe modelul celei PSD-iste de la Roman, Consiliul Local a ajuns, în întregime, în mâna PSD-ului, care-și va putea promova fără probleme orice proiect. Șansa PNL-ului, care a avut majoritatea în Consiliul Local aproape doi ani și nu a folosit-o pentru a promova proiecte pentru oraș, s-a întors ca un bumerang împotriva liberalilor. Dacă a fost vorba despre neștiință, neputință sau înțelegere cu dușmanul, este greu de înțeles. Este o certitudine însă că, și aici, un lider responsabil de partid nu ar mai accepta o conducere fără rezultate. Iar liderul local ar trebui trimis să activeze în Consiliul Local, să lupte pentru ideile sale, nu să fie promovat în Consiliul Județean, eventual și recompensat cu vreo AGA sau alte avantaje.
* Roznov: fanfara nu a mai cântat pe stadion!
Pe terenul de fotbal din Roznov, PNL își pregătise sărbătorirea victoriei, inclusiv fanfara se pregătea de recital. Premisele păreau foarte bune. Fostul primar și candidatul PSD, Ionel Ciubotaru, fusese suspendat, după o condamnare a instanței și părea că se află într-un declin de popularitate.
Socoteala de la partid nu s-a potrivit cu cea de la urne și Ciobotaru a câștigat. Mai greu decât se aștepta, e drept, dar fără mari emoții. Diferența a fost de peste 650 de voturi, în condițiile în care învingătorul a luat 1.883.
La Consiliul Local, PSD a luat majoritatea absolută – 9 consilieri, față de cei 6 ai PNL, cărora li se adaugă unul de la ALDE și unul de la PER. În aceste condiții, dacă Ionel Ciubotaru nu mai greșește sau nu vine nimic din spate, are toate șansele să continue orice proiect vrea la Roznov. Mai ales că are și sprijin din partea unui Consiliu Județean majoritar PSD.
* Bicaz: Sălăgean și alegerea greșită a PNL
La Bicaz, alegerile pentru fotoliul de primar au constituit un episod cel puțin interesant pentru comunitatea din zona Văii Muntelui. În ziua alegerilor, statisticile raportate pe județul Neamț arătau un start foarte bun din partea bicăjenilor. Până la orele amiezii, alegătorii au demostrat o determinare ce arăta că votul este nu doar un drept constituțional, ci și o dorință. Elanul s-a stins ușor și, în final, prezența la urne a arătat că mai puțin de jumătate dintre alegători (3.336) au folosit ștampila. Restul, până la 7.213, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, nu a mai ajuns să voteze. Unii, de prin Dodeni, pare-se că n-au vrut să intre la vot, că n-au mai avut ”motivația” tradițională; aici, au votat doar 700 din 2.000.
Totuși, din cei care s-au dus la vot, cei mai mulți s-au declarat de partea primarului pe care l-au avut deja patru ani. Nicolae Sălăgean a obținut 1.906 voturi, iar PSD, pentru Consiliul Local Bicaz, 1.716, suficiente totuși pentru ca primarul Sălăgean să aibă alături 9 consilieri (din 15) cu care să facă majoritatea. Deși, în peisajul alegerilor din acest an, au apărut două partide noi (MP și PRU), ele n-au reușit să adune voturi nici cât ”like-urile” primite pe paginile proprii de Facebook, create în campania electorală pentru a-și atrage adepții. De fapt, partidele, împreună, nu au reușit să-l devanseze nici măcar pe al doilea clasat, Constantin Catrinoiu (PNL), fost primar, în două rânduri (2004-2008 și 2008-2012), care a strâns 587 de voturi. Cristian Luca (PRU) a avut 274, iar Dumitru Apostolescu (MP) – 198.
Pentru următorii patru ani, primarul Nicolae Sălăgean are la dispoziție o majoritate confortabilă în Consiliul Local, cu 9 consilieri colegi de PSD, și o opoziție anemică, formată din 4 consilieri PNL, 1 PRU și 1 PMP, de la care nu se așteaptă la vorbe prea mari.
Marii perdanți, la Bicaz, au fost reprezentanții UNPR (Antoaneta Andonescu – singura femeie din Bicaz care și-a depus candidatura pentru funcția de primar) și ALDE (Mihai Săpunaru – fost viceprimar), care, din cauza numărului mic de voturi, nu au prins nici măcar un loc în CL. Nu este de neglijat faptul că nu puțini au fost și alegătorii care s-au deplasat degeaba la urne. Fie din neștiință, fie din dorința de a-și anihila cu mâna proprie opțiunea electorală, cei din Bicaz au avut exact 339 buletine de vot anulate (145 pentru primar și 194 pentru Consiliu Local).
Dana OSTAHIE
Marian TEODOROF
