Vizibili sau mai greu de identificat atunci când nu muncesc la spațiile verzi, la curățarea trotuarelor de zăpadă sau la alte lucrări publice, pietrenii care trăiesc din ajutorul social sunt cam aceiași, lună de lună, de ani buni.
În Piatra Neamț, persoanele care vor să primească bani, sub forma venitului minim garantat, trebuie să muncească doar câteva zile într-o lună. Este principala condiție, pentru cei care pot munci, în afară de cea legată de bunurile deținute. Este condiția care, pe lângă cea a studiilor, a ajuns să facă diferența pentru cei care nu au cum să-și câștige existența altfel. Problema este că nu pot munci decât în sistemul asistenței sociale. Așa că ajung pensionari și rămân în acest sistem. Iar venitul minim garantat nu este singura formă de suport la care au dreptul. În unele cazuri, o familie se bucură de sprijin social de mai multe feluri, lună de lună. Ani la rând.
Alții – e drept, mai puțini – au studii. Unii au terminat o facultate și, la un moment dat al vieții lor, ajung să fie nevoiți să trăiască din ajutor social. Un venit care înseamnă măcar 142 lei pe lună sau 527 de lei. Uneori mai mult.
* La curățenie și văruit în Speranța și în Văleni
Din cele 250-270 de persoane care, lună de lună, trăiesc din ajutorul social, de regulă doar jumătate muncesc pentru banii pe care-i primesc.
Instituit ca formă de sprijin pentru cei care nu au niciun fel de venit ori acesta este sub pragul subzistenței (de la 1 ianuarie, acest prag a ajuns la 700 de lei), ajutorul social se dă doar celor care sunt săraci, care nu refuză un loc de muncă oferit prin Șomaj sau fac cursuri de recalificare și care își fac orele lunare de muncă în comunitate, așa cum stabilește primarul. Și cei care nu pot munci primesc ajutorul social, dar sunt persoane care fie au boli grave, cronice, fie suferă de handicap, ori sunt mame (uneori și tați) care au în îngrijire copii de vârstă preșcolară sau mai mari dar cu grad de handicap. În astfel de situații, zilele de muncă pot fi făcute de altcineva din familie.
Asistații care locuiesc în cartierele Speranța și Văleni sunt repartizați la Locativ Serv și fac curățenie în aceste zone. Grupurile de asistați ies dimineața și strâng gunoaiele de pe spațiile verzi, dau cu măturoaiele pe trotuare, iarna curăță zăpada. Sunt, cum s-ar spune, cu munca pe lângă locuință, în grija și pe pontajul Locativ Serv. Unii, care se mai pricep să dea cu var ori cu vopsea sunt puși să igienizeze diverse birouri și spații.
Curățenia este o activitate pe care cei în evidență pe ajutor social din Speranța și Văleni o fac de ani buni. Pentru ei, a devenit o obișnuință, un ritual zilnic, fiindcă nimeni altcineva nu face curățenia pe spațiul public din aceste cartiere: ”Ieșim în fiecare dimineață. Suntem câțiva aici, la Văleni, care primim ajutor social de la primărie și facem curățenie pe-afară. Duminica, mai ales, dar și în cursul săptămânii, tomberoanele sunt pline și e multă mizerie pe lângă! Pe iarbă, vara, la fel, sunt mulți copii aici, se joacă, aruncă tot felul de pungi de la dulciuri, hârtii, surcele, tot felul de fleacuri cu care ei se joacă și, dimineața, noi le strângem. Și cei mari fac mizerie, e plin de pachete goale de țigări, de PET-uri de bere, haine lăsate pe lângă tomberoane și răscolite de copii, pungi cu gunoaie răscolite de câini, moloz, scânduri… Tot felul de gunoaie. Noi facem curat, asta e treaba noastră. Aproape în fiecare dimineață. Chiar dacă mi-am făcut norma pe lună, eu ies la treabă, fiindcă-mi place să fie curat.
Pe ăștia mari nu-i mai poți educa și, dacă le spui ceva, te înjură și-ți spune «Ia, strânge tu, că tot iei ajutor social». Pe ăștia mici îi mai înțelegi, că poate le mai spune și-acasă, dar ei nu-s cu gândul la astea. Facem noi, taică!
Eu, unul, dacă nu ies într-o zi la 6-7 dimineața, parcă nu pot nici mânca în ziua aia”, ne spune nea Vasile, un om mărunțel, slab, cu părul alb și mustața ”pe oală”, sprijinindu-se în măturoi și ținând fărașul în mâna cealaltă. E unul din cei mai vârstnici beneficiari de ajutor social și, fiindcă se declară român, nu țigan, nu vrea să-i dăm numele pentru că ”mai am neamuri de etnie și nu vreau să-i jignesc, că mătur pe urma lor”, spune el, zâmbind. A muncit câte ceva la viața lui, uneori cu carte de muncă, dar, de când a rămas fără slujbă, cu câțiva ani înainte de pensie, trăiește din ajutor social. A fost greu, fiindcă banii nu le-ajungeau, cu soția bolnavă și doi dintre copii fără serviciu, care locuiau cu ei. ”Toată viața am muncit în felul meu. Și acum mai merg pe jos de-aici, din cartier, până în oraș, mai ales când e vreme bună. Și iarna, dacă nu-i prea frig, că eu, dacă nu fac o țâră de mișcare, ruginesc, taică”, mai spune nea Vasile și se întoarce la treaba lui. Când ajunge cu relatarea la timpul prezent, spune că, între timp, lucrurile s-au mai schimbat, un pic doar și acum se gândește la pensia ce urmează, fiindcă va împlini 65 de ani. Nu va schimba prea mult situația și, spune el, va continua să iasă, dimineața, la curățenie, cât timp va putea să se miște.
* ”Sunt oameni respectuoși, muncitori și vorbesc frumos”
Ca nea Vasile, aproape de pensie și apți de muncă mai sunt câțiva aflați în evidența Direcției de Asistență Socială Piatra Neamț. Cei în vârstă muncesc și la Salubritas, la munci mai ușoare, cum ar fi curățenia din piețe, inclusiv cea Centrală, curățenia prin oraș, deszăpezirea aleilor și curților instituțiilor publice și orice alte activități mai apar, în funcție de sezon, pe lista de munci atribuite de Salubritas celor de la ajutor social.
Cei mai tineri, care au între 40 și 60 de ani, sunt trimiși de primărie, să dea o mână de ajutor pe la școli, grădinițe și licee. De regulă, conducerea școlii solicită de la primărie un bărbat și o femeie, pentru a face muncile potrivite: spălatul geamurilor, diverse reparații, vara văruitul claselor, mutatul mobilierul dintr-o clasă în alta sau în magazie, spălatul și călcatul perdelelor și altor obiecte decorative. ”Avem trei persoane repartizate de primărie de la ajutorul social, două la școală și una la grădiniță”, ne spun cei de la Administrativ de la Școala ”Daniela Cuciuc”, unitate care are în subordine și grădinița ”Floare de colț”, din cartierul Mărăței. ”Vin, de regulă, să-și facă zilele de muncă până în data de 20 ale lunii, conform graficului stabilit de primărie. Luna aceasta (n.n. – până în 22 ianuarie) au fost, mai ales că a și nins și a fost de curățat curtea, trotuarul. Sunt multe de făcut la noi în școală și ne-au fost de ajutor, mai ales în ultima lună, de când muncitorul pe care-l avem angajat s-a îmbolnăvit și a lipsit.
Vă dați seama că, dacă nu i-am avea pe cei de la ajutorul social, nu ne-am descurca. Sunt un bărbat și două femei, din care una e la grădiniță. Sunt oameni muncitori, nu comentează niciodată.
Cea mai tânără, are 40 și ceva de ani, este foarte respectuoasă, vorbește foarte frumos, mereu se îmbracă în fuste lungi, colorate și asortate, și face treabă foarte bună. Vara, de exemplu, când este vacanță, cu ei facem igienizarea sălilor de clasă, ne ajută la scos băncile vechi și așezat pe cele noi în săli, primăvara ajută la grădinuță, la îngrijit pomii, la întreținerea aleilor și la tot ce apare”.
Fiind în sistem de câțiva ani și lucrând mereu în același loc, e lesne de înțeles că relația de colaborare devine reciproc avantajoasă. Școlile au nevoie de ei la diverse munci, iar asistații fac ce este nevoie. ”Noi ținem evidența, ca un fel de pontaj, și, în fiecare lună, le eliberăm o adeverință cu orele prestate. Ei duc adeverința la primărie, pentru a putea primi banii. Fiindcă cine nu-și face orele nu mai primește ajutorul social.
Am avut și un caz, când omul a venit, a văzut că-i de muncă și a plecat. De la primărie mai vin în control, dar rareori, fiindcă primii care-i verifică suntem noi.
Cu cei pe care îi avem, de vreo trei ani sunt la noi, sunt oameni muncitori, îngrijiți, nu avem probleme cu ei, stau și mai mult dacă e nevoie, și aici la școală, și la grădiniță. Pentru noi sunt de un real folos, că avem doar un singur muncitor, deși poate ar fi mai bine dacă, în genere, s-ar mai reduce numărul celor care beneficiază de ajutor social și, cu banii acordați pentru 3-4, s-ar înființa un loc de muncă. Sunt și cazuri justificate, oameni care n-au cum altfel să trăiască, fiindcă nu-i angajează nimeni pe cei fără școală, dar uneori legea este prea permisivă”.
* Cine controlează
Școlile și, în general, unitățile bugetare, sunt constrânse la angajări, în continuare. Nu doar la personal administrativ, ci și la personalul calificat, dar această din urmă situație nu face subiectul acestui material. În aceste condiții, orice ajutor la treburile gospodărești din aceste unități este mai mult decât binevenit. Sunt multe unități de învățământ din Piatra Neamț care au asistați sociali ce suplinesc munca obișnuită, inclusiv toamna, când ajută la descărcatul manualelor din camioane: Colegiul Național de Informatică, Grădinița ”Veronica Filip”, Colegiul Tehnic ”Gheorghe Cartianu”, Colegiul Național ”Gheorghe Asachi”, Grădinița ”Floare de Colț”, Școala Gimnazială Nr. 2, Școala Gimnazială ”Daniela Cuciuc”, Școala Gimnazială Nr. 5, Școala Nr. 7 Văleni, Liceul Tehnologic ”Dimitrie Leonida”, Școala Gimnazială Nr. 11, Școala Gimnazială ”Elena Cuza”, Școala Gimnazială Nr. 8, Seminarul Teologic ”Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
Direcția de Asistență Socială mai are câțiva beneficiari, repartizați pentru curățenie în principal, la Centrul de Permanență 1 Mai și la Clubul Sportiv Ceahlăul. De asemenea, câțiva sunt repartizați, tot pentru curățenie, la așezămintele primăriei: la Centrul Social ”Împreună”, destinat tinerilor instituționalizați în centre de plasament, dar și la Centrul de Cazare Temporară a Persoanelor fără Adăpost din cartierul Speranța.
Gianina Cloșcă, șefa serviciului Asistență Socială din cadrul DAS Piatra Neamț, ne spune că titularul dreptului de ajutor social poate delega pe altcineva din familie să muncească, dacă într-o lună este bolnav, de pildă, însă scutiți prin lege să presteze orele obligatorii sunt doar cei cu copii mici în întreținere, cei cu vârsta de pensie, cei invalizi ori cu handicap, cei care își pierd definitiv capacitatea de muncă. Lunar, numărul celor care, efectiv, muncesc este cam același și, cumulând orele lucrate, reiese că prestează activitate timp de 30 de zile. ”Orele de muncă se calculează proporţional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă și sunt între 16 și 80 de ore lunar.
Cele 106 persoane apte de muncă din luna decembrie 2017 au efectuat un număr de 3.032 ore de acţiuni de interes local.
Pentru persoanele apte de muncă și care nu au efectuat orele de acţiuni de interes local, dreptul la ajutorul social se suspendă”, spune Gianina Cloșcă.
Lunar, sunt 8-9 astfel de cazuri; cei care nu muncesc într-o lună pot reintra în drepturi dacă muncesc luna următoare. Însă, după trei luni consecutive de nemuncă ori documente ce lipsesc nejustificat de la dosar sau dacă refuză fără temei un loc de muncă oferit prin Agenția de Ocupare a Forței de Muncă, cei în cauză pierd ajutorul social.
Sunt și alte situații care duc la pierderea acestui drept: ”Periodic, facem controale și anchete sociale acasă la beneficiarii de ajutor social. Informațiile legate de venit și de bunurile deținute în proprietate ne sunt furnizate de instituțiile publice care administrează această bază de date. Însă, la controalele pe care le facem, urmărim și dacă este concordanță între ce au declarat ei și ce este în mod real la domiciliul lor.
În ultimii ani, nu am mai avut situații de genul mașini de lux în curte sau alte bunuri. Am găsit, totuși, pe unii titulari, apți de muncă, dar altcineva din familie muncea pentru ei, fiindcă erau la muncă în străinătate, de pildă.
Prin controalele dese, am depistat și pe cei care, în anii anteriori, aveau scutiri medicale nu totdeauna justificate. Am avut discuții cu medicii de familie în acest sens și, în ultimii ani, din ce s-a constatat, sunt doar câțiva scutiți, întemeiat. Iar cei care nu pot munci din cauza problemelor de sănătate, grave, au documente de la Comisia de expertiză a capacității de muncă”, explică Ana Berea, șefa DAS Piatra Neamț. Cei mai mulți din cei capabili să muncească sunt la dispoziția firmelor municipalității: la Salubritas, Publiserv, Urban, Locativ Serv.
* Oameni instruiți, ajunși la mila sistemului
La extrema oamenilor singuri, bolnavi, săraci, a celor cu copii mulți, a celor fără venit sau care trăiesc doar din alocația copiilor, a celor care nu o casă, sunt cei aflați la extremele vârstelor active. Au absolvit un liceu sau o profesională și nu au unde munci. Nu locuiesc cu părinții și nu au pregătirea cerută din partea angajatorilor. Și mai sunt cei cu studii superioare, care și-au pierdut locul de muncă; unii sunt singuri sau au copii care nu-și găsesc o slujbă, mai au câțiva ani până la pensie și nu-i mai acceptă nimeni în vreun serviciu. Ori au muncit în afară și nu au suficientă vechime pentru a se pensiona.
Sunt oameni la limita supraviețuirii, care apelează la cei 142 lei (cât primește o persoană singură) sau 357 lei (cât este ajutorul pentru o familie cu trei persoane) sau 442 lei (ajutorul pentru patru persoane într-o familie), fiindcă altfel nu au cum trăi. Cei care au studii muncesc, ca și ceilalți, un număr de ore lunar, dar sunt repartizați să facă munci ceva mai apropiate de pregătirea lor, nu foarte pretențioase, la Tribunalul Neamț, la Judecătoria Piatra Neamț, la Casa de Pensii Neamț.
Aici, la Pensii, când am ajuns noi, am găsit în curtea interioară o tânără care se căznea să dea cu o măturică zăpada suflată de vânt. ”Nu, nu este dintre cei de la ajutor social”, ne-a lămurit agentul de pază al instituției, ”își mai face de lucru pe-aici poate mai primește vreun ban”. Fata stârnește, într-adevăr, compasiunea trecătorilor, unii vizibil impresionați să vadă cum un copil cândva aflat în grija statului până la 18 ani, odată intrat în lumea adulților, rămâne debusolat, neadaptat social și fără perspective.
Purtătorul de cuvânt al Casei de Pensii Neamț, Oana Fodor, spune că, fiind în 22 ianuarie, persoanele repartizate de la DAS și-au încheiat orele de muncă până în data de 20, conform programului întocmit de primărie. ”Avem un bărbat și o femeie care fac activități la Arhivă. Colegii mei le dau de lucru, în principal cară dosare de la alte birouri, le duc la colegii de la Arhivă, pun dosarele pe ani, mai așează documente, ajută la legat. În general, la noi vin persoane cu studii, fiindcă cei care nu știu să citească nu prea ne sunt de ajutor. Activitatea lor este importantă, sunt perioade când suntem, efectiv, înconjurați de vrafuri de dosare și nici noi nu suntem atât de mulți, așa încât, pentru noi, sunt utili”.
Cele două persoane sunt de mai bine de un an aici. De-a lungul timpului, au fost și ingineri care au muncit, oameni care, de multe ori, au ajutat mai mult decât cu forța brațelor și ideile lor au fost bine primite. S-au perindat și din cei ”alergici” la hârtii, care imediat au făcut cale întoarsă, probabil ieșind benevol din sistem. Însă cei care muncesc în instituții precum Tribunalul sau Casa de Pensii sunt oameni instruiți, obișnuiți cu rigorile și cu sistemul.
* Aceiași bani, mai puțină muncă
Greu să-și găsească un loc de muncă le este celor aflați la extremele vârstelor active: tineri și cei peste 50 de ani. O condiție de bază pentru a rămâne în sistem este, pe lângă munca în sine, și cea de a nu refuza Agenția de Șomaj. Un tânăr își va găsi, mai devreme sau mai târziu, un loc de muncă. Iar cel aflat la vârsta critică a angajării se va resemna, la un moment dat, și va accepta orice până la pensie. În schimb, marea problemă rămâne cu cei analfabeți sau cu doar câteva clase, pe care nu-i angajează nimeni. Ei sunt cei care, practic, fac ca statisticile să nu se schimbe semnificativ de la an la an.
Din cele 270 de persoane care primesc ajutor social, jumătate sunt din această categorie. Aici intră și vestitele clanuri ce hăituiesc și tâlhăresc la drumul mare. Sunt și alte clanuri, cu nume la fel de cunoscute, cu peste 30 de titulari care primesc ajutor social pentru familiile numeroase.
Aproape jumătate sunt persoane care trăiesc singure. 18 titulari de ajutor social au mai mult de cinci copii și tot atâția au exact cinci copii, cel puțin deocamdată. 35 de persoane au familii cu patru persoane, 38 au trei membri în familie și 45 au familii cu doi membri. Este evidența din luna decembrie, dar datele diferă prea puțin de la o lună la alta, fluctuația fiind dată de cei care nu muncesc sau ies din plată, și cei care intră. În medie, 10 dosare lunar.
Din cei 250-270 de asistați social, lunar, sunt 110-130 care muncesc efectiv și fac între 2 zile și 10 zile pe lună. Din ianuarie 2018, beneficiarii de ajutor social muncesc mai puțin. ”În medie, s-a redus timpul de lucru cu câte două zile, întrucât indicatorul social de referință a rămas la valoarea de 500 de lei, în timp ce salariul de bază minim brut a crescut la 1.900 lei. Cele 106 persoane apte de muncă au realizat, în luna decembrie, 3.032 ore de acțiuni de interes local. Pentru luna ianuarie sunt 130 de persoane apte de muncă, iar, după ce vom centraliza adeverințele de la locurile de muncă unde au fost repartizați, vom avea situația celor care au muncit. Sumele se acordă luna următoare celei pentru care aduc adeverințele”, mai spune Ana Berea.
* Cât de protejați sunt asistații social
Cei care primesc ajutor social se bucură și de alte forme de sprijin social. Pentru fiecare copil ce depășește 5 într-o familie se mai acordă câte 37 de lei. Preșcolarii și școlarii care învață la o școală din alt cartier decât cel de domiciliu au transport gratuit; la fel și părintele care-l însoțește pe cel mic până la școală, dar numai până ce copilul intră în clasa a II-a. Familia care are copii la școală și aceștia nu lipsesc de la ore primesc mâncare la cantina primăriei, dar și un ajutor, alocația de sprijin fiind între 102 lei și 428 de lei, în funcție de venit și de absențele nemotivate ale copiilor. Mai este ajutorul de încălzire, care se acordă iarna, și pentru lemne, și pentru gaz sau curent. Mai nou, este și tichetul social de grădiniță, acordat familiilor cu mai puțin de 284 lei venit mediu lunar pe membru – cam 30 de familii sunt beneficiare.
Cumulate, toată această întrajutorare e menită să-i protejeze atât pe beneficiari, cât și întreaga comunitate în care trăiesc aceștia, dar mai ales pe copii, care, din cauza sărăciei, n-ar mai fi duși la școală sau ar abandona-o.
Banii care le revin celor asistați social – sub toate formele și titulaturile – sunt din bugetul de stat și, spre deosebire de, să spunem, banii ce recompensează tinerii studioși, cu rezultate la olimpiadele, concursurile și competițiile naționale și internaționale, vin sigur și constant. Garantat, cum s-ar spune. Pe când, premiile în bani pentru tinerii cu performanțe școlare, dați de la bugetul local, sunt de până la trei ori mai mici. Lunar, doar pentru venitul minim garantat, se achită cam 75.000 lei. Anul trecut, de pildă, la Zilele Orașului, Primăria a oferit celor 80 de elevi merituoși, cu rezultate la competiții interne și internaționale, premii în valoare de 400 lei (locul I), 300 lei (locul II), 200 de lei (locul III) și 100 de lei (pentru mențiuni).
Este doar una din comparațiile care se pot face. În condițiile în care, în sistemul de ajutor social, jumătate din beneficiari sunt de la bun început și au toate șansele să treacă de pensie tot în sistem, rămâne ideea de bază: legea să fie în așa fel modificată, încât cei care pot munci să aibă locuri de muncă.
Cristina IORDACHE
FOTO: Pixabay