Deputatul Cozmanciuc discută despre revocarea primarilor la Comisia de la Veneția

”În perioada 19-20 iunie, ca delegat al Parlamentului României, particip la cea de-a 65-a reuniune a Consiliului pentru Alegeri Democratice, la Comisia de la Veneția”, a anunțat deputatul Mugur Cozmanciuc, în urmă cu câteva zile. ”S-au dezbătut mai multe probleme importante, dar s-a prezentat și un studiu privind revocarea primarilor și a aleșilor locali, precum și un alt studiu privind utilizarea tehnologiilor digitale și alegerile. Discuția a fost mai mult decât binevenită, având în vedere că, în acest moment, în România, ne pregătim pentru modificarea legislației electorale, ca toți românii să poată vota, să nu mai fie umiliți și ținuți la cozi”, a precizat acesta, ulterior.

Din documentele puse la dispoziție la finalul dezbaterilor din Consiliul pentru Alegeri Democratice, reiese că, măcar teoretic, democrația este respectată în România, cel puțin în ce privește legislația electorală care permite cetățenilor cu drept de vot să-și sancționeze aleșii revocându-i din funcție. În raportul său, CDL (Council for Democratic Elections) apreciază că, spre deosebire de alte practici europene, în România, sunt supuși revocării populare doar președintele țării, primarul și consiliul local.

”Potrivit datelor existente, referendumul privind revocarea, ca mecanism, este disponibil la nivel local în cel puțin 15 țări, având grade diferite de aplicare practică. S-a semnalat o tendință crescută de a apela la această măsură, de la municipalități mici la orașe mai mari”, se arată în studiul respectiv. ”În România, sub incidența Legii Administrației Publice Locale, referendumul local poate conduce la dizolvarea consiliului local, ca întreg, și la îndepărtarea primarului din funcție (ambele poziții fiind alese direct de populație). Referendumul pentru demiterea primarului se organizează la solicitarea cetățenilor, adresată reprezentantului guvernului (prefectul). Revocarea poate fi inițiată în caz de: incapacitate de a promova interesele generale ale comunității locale sau de neîndeplinire a sarcinilor asociate cu funcția de primar, conform legii, inclusiv sarcinile pe care primarul trebuie să le îndeplinească în calitatea sa de reprezentant al autorității statului. (…) Într-o democrație, politicienii sunt, în principiu, responsabili, în primul rând, față de cetățenii care îi aleg. În practică, în societățile contemporane, legăturile sunt deseori delicate, iar politicienii sunt tot mai mult percepuți ca fiind rupți de la alegătorii lor, deoarece tind să fie responsabili mai întâi conducerii lor de partid și factorilor de decizie politică și numai secundar cetățenilor”, se precizează în același studiu.

Ca o concluzie, însă departe de a fi definitivă, se subliniază faptul că este nevoie de măsuri pentru a se restabili legăturile dintre alegători și aleși, dar și pentru a permite alegătorilor să ofere feedback cu privire la performanța aleșilor. Inclusiv să-i demită din funcții, ca sancțiune pentru o activitate proastă. Totuși, Comisia de la Veneția apreciază că, prin faptul că încheie prematur un mandat dat prin vot, revocarea este contrară principiului reprezentativității, pe care se întemeiază democrațiile actuale. Prin urmare, ”utilizarea sa trebuie să rămână excepțională”.

”O altă preocupare importantă este că, în contextul populismului și al crizei de reprezentare, revocarea ar putea introduce o nouă amenințare pentru stabilitatea democrației reprezentative. În funcție de diverși factori (cum ar fi nivelul culturii politice) și de influențele, chiar și manipularea de autorități în unele cazuri, aceasta poate fi utilizată pentru interese populiste, demagogice sau alte tipuri de interese.

În opinia Comisiei de la Veneția, retragerea primarilor poate fi văzută doar ca un instrument acceptabil, dar excepțional, democratic, care poate contribui la o guvernare mai responsabilă și mai eficientă, în sistemele în care este prevăzută de autoritățile naționale sau regionale, dacă este reglementată foarte atent și coroborată cu garanții adecvate și eficiente pentru a preveni utilizarea sa incorectă”.

În ce măsură asemenea finețuri în interpretarea legii sunt adaptabile acestor momente electorale din România este greu de spus, dar este bine că măcar ținem legătura, nu neaparat și aplicăm, cu ce se discută în Europa. (M.N.)