Tragedia de la Caracal văzută prin oglinda intereselor economice și geostrategice

Până când ne vom lămuri în totalitate asupra a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în curtea criminalului din Caracal, vă propunem o altă abordare a subiectului, pornind de la ceea ce pare a fi miezul scandalului – bâlbele sistemului 112 și ”neputința” STS de a localiza apelul Alexandrei Măceșanu.

Audierile din Comisia de Siguranță Națională de la Camera Deputaților, unde au venit ca invitați prim-adjunctul directorului STS – general de brigadă ing. Ionel-Sorin Bălan și colonel Florin Feticu – responsabil cu serviciul 112 (între timp, Ionel Vasilca demisionase de la șefia STS), au prilejuit un dialog extrem de interesant între un membru al comisiei, deputat de Neamț, și prim-adjunctul STS.

Mugur Cozmanciuc a postat pe pagina sa de socializare, pe scurt, intervențiile:

M.C.- A fost un eveniment în 2014, a fost acum un alt eveniment. Cum ați descrie acest sistem 112 – eficient, în curs de eficientizare?

General de brigadă ing. Ionel-Sorin Bălan: Înțeleg toate aceste situații în care localizarea nu a putut fi făcută astfel încât să determine cu precizie punctul de locație. Dar vis a vis de întrebarea dumnevoastră vreau să vă informez că de-a lungul acestor ani sistemul a funcționat corect. Numai pe parcursul anului 2018 au fost peste 13 milioane de apeluri.

M.C: Înțeleg în același timp că sunteți un reprezentant al unei instituții și puteți furniza doar anumite informații, în marja regulamentului și a informațiilor clasificate. Ați spus că există o procedură de achiziție de modernizare a serviciului 112, de când stagnează această procedură?

General de brigadă ing. Ionel-Sorin Bălan: Din anul 2018.

M.C.: August 2018…. Și ,ca orice procedură de achiziție publică, bănuiesc că a fost declarat un câștigător, care ulterior a fost contestat?

General de brigadă ing. Ionel-Sorin Bălan: Da, achiziția a fost contestată la CNSC.

Q: Dacă procedura ar fi fost implementată, serviciul 112 ar fi avut un randament mai bun?

General de brigadă ing. Ionel-Sorin Bălan: Clar ar fi oferit o localizare mai bună. Ar fi fost prevăzute implementarea unui sistem de localizare mobilă, care însă va fi valabil doar pentru smartphone-uri.

Q: Credeți că trebuiau făcute intervenții procedurale corecte pentru grăbirea aplicării, de către instituții ale statului?

General de brigadă ing. Ionel-Sorin Bălan: Procedura putea fi finalizată, dar durata de implementare ar fi fost mai îndelungată.

Q: Există o procedură de verificare europeană pe serviciul 112?

General de brigadă ing. Ionel-Sorin Bălan: Există rapoarte, în care am prezentat exact starea sistemului, tehnologiile utilizate.

Q: Fără să fiu interpretat greșit, dacă această procedură a fost întinsă, s-au făcut informările de rigoare? Pentru că vorbim de siguranța națională?

General de brigadă ing. Ionel-Sorin Bălan: Cu toată sinceritatea spun că mi-aș fi dorit ca acest contract să fie semnat și proiectul implementat, dar astea sunt condițiile în acest moment.

* Ce ar fi însemnat modernizarea sistemului 112 la care face trimitere Mugur Cozmanciuc?

Potrivit opiniilor specialiștilor în domeniu, ”utilizatorii care dețin telefoane mobile echipate cu funcționalitatea Advanced Mobile Location – AML ar putea fi localizați de STS cu o acuratețe între 5 și 50 de metri, atunci când sună după ajutor la 112, potrivit unor noi funcționalități care ar urma să fie implementate în sistemul 112, până la sfârșitul anului 2020”. Dacă sistemul funcționa, ar fi însemnat că Alexandra putea fi localizată fără probleme, imediat. La fel de adevărat este că deținătorul sistemului ar putea localiza oricând și imediat pe unde se plimbă orice om care are și el o teamă să nu se știe ce face, unde face, cu cine și pentru cine face.

* De ce a întârziat modernizarea sistemului 112?

Ne spune Raed Arafat omul, care este scos din joben la fiecare nenorocire și care, poate fără să vrea, povestește că: ”Pe segmentul de urgenţă, pe fondurile europene, eligibil este Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. În cursul anului 2017, mai precis către sfârşitul anului 2017, s-a ridicat problema modernizării sistemului 112 pe axa respectivă. S-au discutat două forme: forma de a intra 112 în parteneriat cu IGSU şi să realizeze modernizarea şi forma prin care să se modifice ghidul de aplicaţie, introducând 112, deci STS ca instituţie eligibilă. Şi s-a ales forma a doua, deci a fost introdus 112 sau STS ca o instituţie eligibilă. Ghidul a fost modificat în cursul anului 2018 şi licitaţia pentru modernizarea 112 a început în 11 august 2018, conform datelor pe care le am”.

Asta înseamnă că, din 2017 până în august 2018, decidenții politici și-au dat cu stângu-n dreptu’ ca să mai amâne ce era de amânat, pentru a avea timp să-și facă jocurile politice. Pentru că orice om se teme să fie localizat când are ceva de-ascuns și orice om de partid și orice partid vrea să fie alături de un sistem modernizat 112 care are mari implicații și în timp de alegeri. Sau mai ales atunci. Să reținem că procedura a început în august 2018 și că au fost contestații, chiar și plângeri la DNA, pentru că, spuneam deja, miza este mare și pe termen destul de lung.

* Cine sunt actorii din acest joc de mare importanță?

Valoare licitației pentru modernizarea sistemului 112 este de 184,7 milioane lei (fără TVA), iar la licitație au fost 5 oferte, din care doar trei au ajuns la confruntare directă. Este vorba despre trei asocieri de firme, fiecare cu zona sa de interes. Cu câteva zile înainte de tragedie, pe 11 iulie 2019, cunoscuta platformă de știri Hotnews publica un material despre această problemă, ca și când s-ar fi pregătit terenul pentru subiectul în sine. Material preluat și adnotat în ”Libertatea” și mai aproape de data tragediei, pe 19 iulie. Aici găsim și competitorii:

1. Telekom Romania Mobile Communications (având ca terți susținători pe Mediatel Data, World Profesional Services – fostul Teamnet fondat de Sebastian Ghiță, Industrial Computer Group, Trencadis Corp, și ca subcontractanți pe: Nova Tech Integrated Solutions, Industrial Computer Group și All Business Management)

2. Orange Romania (lider de consorțiu) și Atos Convergence Creators (ofertant), având ca subcntractanți pe: Felix Telecom, Atos Spain SA, Radcom și Greensoft)

3. Omnilogic (ofertant – lider de consorțiu), alături de Avaya Enterprise (ofertant), Beta 80 SpA (ofertant)și Starc4SYS (ofertant).”

Cum prima iese din discuție acum, din motive lesne de bănuit, ultimele două pot fi denumite, generic, oferta franceză și oferta americană. Între ele se duce bătălia în acest moment. Altfel spus, licitația ar putea prefața o luptă între ideea americană de securitate în zonă, pe care se bazează acum România în mare măsură, și cea franceză, promovată mai agresiv după venirea la butoane a președintelui Macron. Toate amănuntele despre bătălia contestațiilor și cea din instanță le puteți găsi aici și aici.

Citite în acest context, desfășurarea de forțe a instituțiilor statului, a partidelor politice, a domnului Alexandru Cumpănașu – care, dincolo de durerea personală, pare să facă un joc mai mult decât interesant în zona în care este deja un obișnuit, a ministerelor de forță – este mai mult decât interesantă, în condițiile în care partidele de pe dreapta, nu neapărat de dreapta, par să fi ales partenerii de joacă geopolitici, mai ales după ce Dacian Cioloș a devenit sosia lui Macron în Parlamentul European.

Valentin Bălănescu

 

 

FOTO: B1 Tv

 

pietricica turism

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.