Polul turismului nemțean e înecat în excremente/ Anchetă penală pentru ”antiderapant” scos din albia Bistricioarei, avertisment pentru deversarea de dejecții direct în lac

O activitate care a atras atenția localnicilor din Ceahlău – excavarea de agregate minerale din albia Bistricioarei – a fost reclamată instituțiilor cu atribuții în domeniu, pe 24 septembrie 2019. A doua zi, la locul faptei s-au deplasat reprezentanți ai Administrației Bazinale de Apă Siret, ai Gărzii de Mediu și ai Poliției Neamț, care au constatat că un buldoexcavator era în plină activitate.

”În albia majoră inundabilă a râului Bistricioara, mal drept, a fost depistat utilajul tip buldoexcavator condus de numitul M.V., care a declarat că este angajatul Primăriei comunei Ceahlău, județul Neamț, și că a fost însărcinat de conducerea Primărei Ceahlău să extragă agregate minerale din albia râului Bistricioara”, se arată în procesul verbal încheiat de reprezentanții celor trei instituții, care au făcut controlul și au găsit două zone din care se făcuseră excavări. ”În timpul verificărilor, la locul exploatării agregatelor a venit o mașină de capacitate 7,5 tone, condusă de numitul G.F.I., care a declarat că în cursul acestei zile a efectuat un număr de 3 transporturi de agregate minerale, materialul fiind transportat și depozitat în curtea Primăriei Ceahlău, prezentând în acest sens un înscris denumit «foaie de parcurs» pentru autovehicule transport marfă. Acesta a declarat verbal că deține un contract de prestări servicii încheiat cu Primăria Ceahlău. (…) În zona riverană perimetrului de exploatare a fost constatată o cantitate de circa 3 tone deșeuri menajere abandonate”.

Echipa de control s-a dus la sediul primăriei, unde a găsit 50 mc de agregate minerale (14 transporturi, după cum s-a stabilit), dar n-a putut discuta cu primarul, care nu se afla la birou. Nici n-a putut vedea contractul de prestări servicii, documentul fiind în biroul primarului, desigur.

Din simpla lecturare a procesului verbal rezultă că legile Statului Român sunt facultative, în zonă fiind la putere legile locului. Polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au întocmit un dosar penal în cauză, conform articolului 93 din Legea Apelor (107/1996). Conform legii – valabile, teoretic, și la Ceahlău -, ”exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie sanitară a surselor de apă, în zonele de protecţie a albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice, construcţiilor şi instalaţiilor hidrometrice sau a instalaţiilor de măsurare automată a calităţii apelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 40.000 lei (RON) la 70.000 lei (RON)”.

Primarul Dumitru Coroamă ne-a declarat că el nu știe să se fi întocmit dosar penal. El știe doar că a încheiat un contract cu SC Aqua Park Roznov (probabil pentru transport, că excavarea se făcea cu utilajul primăriei, totuși), pentru ca să asigure materialul antiderapant necesar pentru iarnă.

”N-am luat balast sau pietriș sau cum vreți să-i spuneți, am luat doar niște nisip”, a declarat primarul. Spre știința domnului Coroamă, precizăm că nisipul este un agregat mineral, în cel mai propriu sens. Și exploatarea lui din albia unui râu, pe lângă care trece un drum cu porțiuni deja instabile, se face doar după ce un specialist de la Apele Române merge pe teren, evaluează consecințele și, dacă nu există niciun risc, eliberează un aviz în acest sens.

Oricum, dacă tot trebăluiește prin albia Bistricioarei, n-ar fi rău ca dl. primar să facă ceva și cu cele 3 tone de gunoaie, declarativ el fiind întâiul gospodar al comunei. O comună în care sunt gropi de gunoi ad-hoc la tot pasul. Iar lacul de acumulare este folosit de mulți localnici drept ”stație de epurare”.

* ”Vă informez că, în comuna Ceahlău, riveranii care au case pe malul Lacului Bicaz deversează conținutul din fose direct în lac”

Într-o reclamație adresată redacției noastre, un localnic incomod a scris:

”Exemplul primarului Coroamă este urmat, evident, de subordonați. Vă informez că, în comuna Ceahlău, sat Podiș, jud. Neamț, riveranii care au case pe malul Lacului Bicaz deversează continuțul din fose direct în lac.

Acest dezastru îl produce și AIONESEI IULIANA, angajată a primăriei, care locuiește pe malul lacului, cazează turiști la negru, la pensiunea Iuliana, iar cantitatea de excremente și detergenți deversată în lac este imensă! Puteți constata personal mizeria din jur, mirosul și excrementele care curg de la casa ei direct în lac.

Am făcut o plimbare pe malul lacului și mi-au atras atenția deșeurile de tot felul și culoarea diferită a pământului îmbibat cu apă, plus mirosul și muștele care consumă nestingherite reziduurile care curg din fosă. Bacterii E-coli direct în lac!

Acum lacul a mai scăzut, dar cu câteva luni în urmă, când nivelul era mai sus, deversa direct în apă, iar oamenii pescuiesc peștele și-l mănâncă!

Aceasta a mascat locul și tubul din fosă cu multe crengi tăiate de la copacii de pe marginea proprietății. Totodată, aceasta a aruncat și țigla de pe casa pe care a renovat-o, moloz si alte deșeuri din construcții direct în lac, exact sub balconul construit pentru turiști să facă plajă și să pescuiască”.

Pe doamna Iuliana Aionesei am găsit-o la Primăria Ceahlău. Lucrează la registratură. A avut parte de un control de la SGA, i s-a pus în vedere să facă imediat curățenie în zonă și să desființeze țeava.

Doamna spune că nu are pensiune și cazează doar prieteni și cunoscuți: ”Este cineva pe Schit care are pensiunea Iuliana și se face o confuzie, la mine nu este pensiune, e casa mea doar. Aveam de gând să facem, dar soțul meu a murit acum 13 ani și am sistat tot. O să facă, poate, copiii. După ce-am fost reclamată, a venit o echipă de control, a verificat, iar eu am remediat ce a fost de remediat. Țeava este de la un robinet de afară pe care îl folosesc, nu e de la fosă. Am și un ponton și am pus acolo niște țiglă, e lut ars, nu poluează, dar, când crește lacul, tot sapă sub mal și de aceea am pus, ca o protecție. Acum am pus niște cauciucuri, ca să fie. Dar sunt așezate și legate. Iar țeava am tăiat-o de tot, să nu mai fie probleme”.

Doamna Iuliana minte cu seninătate. Țeava despre care zice că a tăiat-o, deși nu se știe dacă, într-adevăr, a tăiat-o sau doar a scurtat-o ca să nu se mai vadă unde ajung reziduurile, este prea-plinul de la fosa septică, nicidecum scurgerea de la robinetul din curte. Lucru constatat de echipa de control de la Sistemul de Gospodărire a Apelor, care i-a dat doar avertisment și un termen să facă curățenie.

Cât despre Pensiunea Iuliana, care nu-i aparține, e destul să citim descrierea de pe internet și să privim pozele de la ”casa” doamnei Aionesei.

Iar descrierea zice exact ce arată pozele: ”Sunt 4 camere cu pat dublu, un living, baie și bucătărie utilată la dispoziția turiștilor. Nu asigură masa, decât poate la cerere. În curte două foișoare mari din lemn, cu lăzi frigorifice, curent electric tras în foișoare, grătar și toate cele necesare. Pe lângă cele 4 camere, în partea din spate a curții, cu vedere spre lac există un mic camping format din 4 căsuțe din lemn, cu pridvor, cu câte două paturi fiecare, cu grup sanitar propriu, cu loc de luat masa separat. La ieșirea spre lac, este amenajat un ponton pentru pescuit, de înălțime mai mică și un ponton mai înalt, pe care este o masă de lemn și două bănci, de unde poți admira priveliștea lacului. Se poate pescui fie la mal, fie în larg, există barcă la dispoziția turiștilor, cu care se pot face și plimbări de agrement pe lac. Nu costă nimic”.

Singurul avertisment pe care doamna Aionesei l-a omis a fost să-i sfătuiască pe turiști să ocolească zona în care este țeava de scurgere. Nu de alta, dar se pot ”bucura” de noroc pentru tot anul. Cât despre costuri, oare cât ar costa bunul simț, că vedem că pescuitul e gratis. Deși există tarife practicate de administratorul fondului piscicol, dar probabil nu pentru prietenii doamnei Aionesei. Probabil ei trebuie doar să achite tariful corect la cazare. Restul… e gratis!

* ”Peștele a dispărut din pâraie, dar supraviețuiește în lac, pentru că diluția e foarte mare”

Raul Papalicef, om care a crescut și trăiește și acum în Durău și a administrat o parte din fondul piscicol al lacului, prin Asociația ”Lupul cenușiu”, este un observator atent al ”întâmplărilor” din zonă. Și a observat, de exemplu, că pâraiele care, în copilăria lui, erau populate de păstrăvi, nu mai au acum niciun pește. Pâraie în care lumea aruncă gunoaie sau deversează fosele.

”Eu cred că, indirect, toată lumea deversează în lac. Comuna nu are canalizare și tot ce rezultă de la fose, grajduri, mașini de spălat ajunge în pâraie și apoi în lac. Tot ce este sub vatra satului este infestat. Doar în Durău există canalizare și stație de epurare, vizavi de pensiunea Vânătorul. Tot ce este dincolo, spre Ceahlău, inclusiv Ceahlăul – care are o mulțime de pensiuni -, ajunge în apă. Problema este că toate vitele și oile beau apa din pâraie, iar Salmonella, de exemplu, ajunge în lapte. Cred ca laptele de vacă este bombă atomică la Ceahlău. Polul turismului nemțean e înecat în excremente. Iar oamenii sunt bolnavi și nu știu de ce. Pânza freatică de suprafață e un dezastru. Eu n-am văzut niciodată o vidanjă în Ceahlău. Deci unde ajunge conținutul din fose? Peștele a dispărut din pâraie, dar supraviețuiește în lac, pentru că diluția e foarte mare, vorbim de 1,4 milioane metri cubi de apă”.

Însă nu diluția ar trebui să rezolve problema. Există primărie – prima responsabilă pentru calitatea mediului, prima care ar trebui să vadă dacă oamenii au contracte pentru gunoi sau îl aruncă în pârâu. Există instituții cu atribuții de control. Poate ar fi cazul să și simțim că există.

Cristina MIRCEA