Colegiul Tehnic Forestier caută elevi și soluții

pietricica turism

Analizând situația unui liceu cu tradiție din Piatra Neamț, precum Colegiul Tehnic Forestier, ascultând planurile prezentate de directorul școlii, primul gând e că școala are tradiție, că ar fi ceva perspective – vagi, din păcate -, dar cu prezentul stă mai rău. Pentru că prezentul nu apare deloc roz, din nicio perspectivă.

În anul școlar 2019-2020, sunt 490 elevi înscriși, cu 65 mai puțini ca nu trecut. Sunt 20 de clase cu orientarea finală spre calificările Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului (3,5 clase), Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere (4,5 clase), Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații (3 clase). De asemenea, școala oferă calificare profesională prin cursuri postliceale cu durata de 2 ani în specializarea Tehnician silvic (2 clase) și forma de învățământ seral – Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații (3 clase), precum și învățământ profesional de trei ani, în domeniul FPL, calificarea Tâmplar universal (3 clase) și în domeniul Mecanică, calificarea Mecanică (1 clasă).

Cum se traduce asta în limbajul uzual? Tot mai puțini copii, număr de clase redus până la cota de avarie, iar profesorii, inginerii, maiștri, majoritatea oameni stăpâni pe meserie, se întreabă unde vor lucra în viitor. Aparent, drumul spre această situație proastă este presărat numai cu bune intenții. Conducerea școlii are planuri și vrea, conducerea Inspectoratului zice că sprijină, la Primărie nimeni nu spune altceva. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel.

Conducerea școlii are aceleași planuri formale de mult timp, dar parcă preferă o soluție servită și facilă, precum comasarea cu altă școală. Inspectoratul poate vrea acum, dar nimeni nu se întreabă cine din instituție a pus umărul la scăderea numărului de clase la Forestier și în avantajul cui. Nemaivorbind de modul, mai mult decât formal și aiuristic, în care se face rețeaua școalară, mai ales la acest tip de licee.

La prima vedere, ar trebui să nu existe nicio problemă cu numărul de clase. Neamțul este un județ cu multă pădure și ar fi nevoie de pădurari, tâmplari, mecanici și specialiști în protecția mediului. Asta doar aparent, pentru că sunt mulți ingineri silvici care caută locuri fie și de pădurari.

De ce ar trebui să fie atrași elevii la Forestier?

Chiar și așa cum stau lucrurile acum la Forestier, există câteva lucruri care ar trebui să deschidă apetitul celor care ar urma cursurile aici. Directorul Mihai Pavăl încearcă să le puncteze: ”Elevii vin la noi, fiindcă sunt interesați de silvicultură și protecția mediului, pe partea liceală. Sunt atrași mai ales fiindcă au posibilitatea să obțină permisul auto pentru categoria B; noi avem școală de șoferi și elevii noștri nu plătesc absolut nimic.

Pe lângă aceste specializări, le avem și pe cele tehnice – tâmplar universal, tehnician proiectant tâmplărie și mecanic -, meserii foarte cerute în județul Neamț. Când facem clasele pentru învățământul profesional, vin agenții economici și ne solicită să școlarizăm cât de mulți, fiindcă ei au nevoie de mulți angajați! Dar mai multe clase înseamnă să și vină elevii! Anul acesta, avem învățământ liceal de zi, învățământ profesional de 3 ani, învățământ liceal seral și învățământ postliceal. La postliceal, avem doar specializarea tehnician silvicultură, nivel de calificare 5, cel mai înalt. De la învățământul liceal de zi, absolvenții obțin calificarea de tehnician silvic și exploatări forestiere cu nivel de calificare 4, iar de la profesională obțin nivelul de calificare 3 în meseriile tâmplar universal și mecanic. Iar absolvenții de clasa a X-a, dacă nu mai urmează vreo formă de școlarizare, obțin nivelul de calificare 2”.

Pentru a pregăti elevii, la nivel liceal și profesional, există un colectiv didactic profesionist, bine pregătit, cu vechime, și pe filiera de cultură generală, și pe specialități: din 39 de profesori, 33 au gradul didactic I. În plus, baza materială încă e bine dotată: ”Avem 3 ateliere de tâmplărie și un atelier mecanic bine dotate, la care se adaugă contractele cu firmele unde elevii noștri fac practică. Avem colaborări mai ales cu școlile și facem produse de mic mobilier, parchet, rame. Nemaivorbind de faptul că, atunci când am venit la acest liceu, în anul 2011, am refăcut tot mobilierul din școală împreună cu elevii și maiștrii noștri și am înnoit tot ce înseamnă parchet și tâmplărie”.

Elevul Paraschiv Pavel, pregătit de profesorii Iulian Paiu și Constantin Dunăre, a câștigat, în 2018, locul al II-lea la Olimpiada Națională de discipline tehnice – fabricarea produselor din lemn.

Astea sunt veștile bune. Cele rele urmează, chiar dacă, în declarațiile decidenților, sunt îmbrăcate în fraze frumos meșteșugite.

De ce nu (mai) este atractiv Colegiul Tehnic Forestier?

În primul rând, pentru că a fost neglijată, la modul real, nu formal, cu caravane, o mediatizare adaptată noilor realități existente la nivelul elevilor din mediul rural. Apoi, pentru că nu există o politică reală de sprijin pentru elevii care ar dori să vină să învețe la oraș, mai ales când au de străbătut distanțe mari, din zonele îndepărtate ale județului. Colegiul nu mai are internat, parte fiind transformat în hotel pentru sportivi, parte fiind dat de primărie Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima”. Nu există internat, nu există nici cantină, una dintre cele mai bune care existau!. Copiii nu pot sta nici în căminul de la Cartianu, pentru că nu li se decontează; mulți preferă naveta, cu toate neajunsurile ei, pentru că măcar se decontează parțial.

Nu trebuie uitat niciun moment: clădirile sunt ale primăriei și ea este cea care trebuie să se implice, la modul real, nu formal, în privința rețelei școlară din localitate, să încerce să atragă elevi, să-i pregătească pentru firmele care au nevoie ca de aer de forță de muncă. Sigur, pentru asta, ar trebui oameni cu viziune în primărie, interesați de viitor, nu doar de mici afaceri pe termen scurt. În același timp, școala ar fi trebuit să aibă planuri detaliate, cu care să bombardeze Consiliului Local, să exercite presiuni asupra consilierilor și, mai ales, să-i folosească pe cei care reprezintă primarul și legislativul local în consiliul de administrație al școlii. Apoi, un sistem de burse adevărate pentru elevii buni, atât de la Primărie, cât și de la agenți economici (aici pe bază de contracte) ar fi o soluție pentru a face colegiul mai atractiv.

Când se va face evaluarea directorilor instituțiilor de învățământ, ar fi interesant de analizat ce anume au făcut pentru a promova școala, pentru a găsi alternative de viitor. La Colegiul Tehnic Forestier, există 9 ani continuitate la nivel de director, om care  lucrat în Inspectorat și este și evaluator ARACIP. Nu te poți plânge de marginalizare în rețeaua școlară când nu faci nimic să ieși în față și să te bați pentru școala pe care o conduci.

La nivel de dorință, lucrurile stau cam așa: ”În planul de școlarizare pentru anul viitor dorim să facem o clasă de liceu și două clase de profesională pe specializarea mecanică. Asta se cere, fiindcă se pot angaja rapid și câștigă destul de bine”. Spune Mihai Pavăl.

Cam puțin pentru un liceu cu pretenții, care ar trebui să lupte nu pentru supraviețuire, ci pentru performanță și adaptare la nou.

În Suceava se poate, în Neamț nu! Dar a cerut cineva?

Directorul colegiului demonstrează că știe cam ce ar trebui, cel puțin la nivel teoretic: ”Vrem să diversificăm oferta educațională și, pentru asta, avem nevoie de sprijinul comunității. Este nevoie de implicarea primăriei pentru a înființa specializarea agroturism montan și, pentru asta, avem nevoie de un teren, pe care să putem crea resursele necesare. Avem nevoie de dotări în laboratoarele de fizică și chimie. Nici pentru specializările actuale nu avem suficientă bază materială. De exemplu, avem o pepinieră de 50 mp în curtea școlii! Liceul acesta a avut o bază de practică pe dealul Bâtca Doamnei, o suprafață de pădure unde elevii de la silvicultură și exploatare forestieră învățau meseria, existau TAF-uri și alte utilaje necesare practicii”.

Specializarea agroturism montan ar fi una interesantă, cel puțin la prima vedere. Cândva, prin 1996, s-a pierdut pădurea, retrocedată Direcției Silvice, dar asta nu înseamnă că cei de la Silvic n-ar fi deschiși la o colaborare, dacă le-ar solicita cineva asta, pe baza unui plan și a unui protocol  clar. Cu avantaje de ambele părți.

În 2002, școala nu s-a bătut, ba chiar parcă s-a bucurat să scape de internat, în fața presiunii de atunci a primăriei, care visa la spații multe în jurul stadionului de fotbal, devenit, cumva, epicentrul unor grandioase investiții.

Directorul continuă și vorbește frumos despre ”ce trebuie”: ”Cred că este mare nevoie ca și agenții economici, Direcția Silvică și ocoalele silvice, să se implice mai mult în susținerea și pregătirea forței de muncă. Avem cadrul legal pentru învățământul profesional dual, firmele ar putea să ne sprijine cu utilaje noi, față de ce avem noi în ateliere. Cum spuneam, comunitatea locală, prin primărie și consiliu local, chiar și Consiliul Județean cred că ar trebui să ne sprijine mai mult”. Perfect adevărat, trebuie, dar pentru asta TREBUIE să convingi, să te implici și să nu aștepți rezolvări, trebuie să le provoci. Să încerci, cu argumente, să forțezi autoritatea locală să investească.

În județul Suceava, există un model de colaborare școală-comunitate. Îl prezintă chiar directorul: ”La Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, este specializarea agroturism montan. Școala de acolo are peste 100 hectare de teren, stână cu aproape 300 de oi, vreo 20 de vaci, au muncitori angajați, linie de fabricarea produselor lactate, iar elevii fac practică acolo. De asta avem și noi nevoie: de o bază materială cu sprijinul comunității locale și resursă umană adecvată”.

Pornind de la acest exemplu și privind la Colegiul Forestier, ar fi ca o comparație de mere cu pere mălăeițe. În Suceava, există o strategie pentru turism și agroturism, există cooperare și dorință de a face și de a păstra ce există. Și mai există oameni interesați cu adevărat.

O soluție rapidă: învățământul dual

Place sau nu place, învățământul dual ar fi o soluție care ar rezolva o parte din problemele care dau bătăi de cap conducerii: numărul de elevi, de clase, catedrele profesorilor etc. Numai că, pentru asta, intră în ecuație mai multe elemente. În primul rând, agentul economic interesat. Ei există, dar vor garanții că, după finalizarea cursurilor, elevii vor veni să muncească. Pentru că investesc bani și alte resurse. Pentru asta, ar trebui o legislație clară, care să oblige semnatarul unui contract să-și onoreze înțelegerea. Și aici ar trebui conștientizați cei care fac legi doar de dragul de a le face.

Ar merge și găsirea unor parteneri pentru colegiu, care să ofere elevilor condiții care să-i facă să rămână să lucreze. Nu neapărat în Neamț. Pentru asta, însă, nu trebuie să stai și să aștepți comasări.

Valentin BĂLĂNESCU

3 COMENTARII

  1. Înainte de 89 liceele tehnologice nu erau considerate o rușine ca acum ci, dimpotriva , atrăgeau elevi foarte buni. Foarte frumos articolul, intențiile sunt minunate, dar copii de unde luați? Că indiferent câți se duc la Forestier rămân alte licee fara, că numărul absolvenților e același. Daca trendul descrescător continua in viitorul apropiat comasarea liceelor e inevitabilă. Probabil va fi ca înainte de 89, două, maxim trei, licee teoretice în județ, iar tehnologice, maxim 10. La vocaționale situația e și mai albastra, cred că vor fi cate unul pe regiune. Așa că, welcome to refugies!

  2. Ar fi păcat să dispară din peisaj CT Forestier…Articolul este la obiect(doar cu completarea că pt anul viitor la profesională va fi o clasă de mecanică dar și una de tâmplărie),domnul director la fel de inimos și dornic de a salva situația.Dacă tot se caută specializări noi,ce vor face agenții economici care vor totuși tâmplari și tehnicieni proiectanți produse finite din lemn?Aici ar trebui să intervină chiar ministerul,că altfel poate să dispară acest domeniu atât de căutat pe piața muncii și pericolul dispariției ar fi nu din cauza agenților economici care vor asta,ci din cauza elevilor care dau cu piciorul la o meserie atât de frumoasă…Și dacă tot se mai propun domenii noi,eu aș gândi să se meargă acolo și pe servicii,pentru că un tâmplar poate să ofere servicii de montaj mobilă sau de reparații mobilă,iar un pădurar poate oferi servicii de plantare sau curățire a pădurii….Apoi tot pe servicii s-ar putea înfiiința acolo meseria de agent imobiliar,care ar putea ajuta mai bine la tranzacționarea pădurilor private din țara asta.Așa că dragi elevi,alegeți Colegiul Tehnic Forestier,că pot fi soluții.Vă dorim succes!

  3. De ce sa ma duc la forestier? De ce lucrez in domeniu? Paduri nu mai avem, iar hotii de lemne sunt rude cu personaje cheie din politica, magistrati, etc. Pe mine ma omoara, iar ei isi vad de viata nestingheriti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.