Economia în perioada coronavirusului

Pandemia de COVID-19 a lovit în plin România și toate statele Uniunii Europene. Măsurile necesare pentru a nu supraaglomera spitalele și pentru a limita, pe cât posibil, răspândirea noului coronavirus, presupun distanțare socială, evitarea locurilor publice și pot fi cel mai ușor rezumate în fraza: „Stăm în casă”.

Dincolo de criza medicală cu care se confruntă lumea în acest moment, situația actuală este una periculoasă și din punct de vedere economic. În România, pe timpul perioadei de urgență, unele magazine au fost închise, unele servicii (cum ar fi cele de medicină dentară de exemplu) au fost sever limitate și consumul în general a scăzut dramatic. Întregi domenii de activitate cum ar fi turismul au avut practic activitatea oprită. Altele, cum ar fi restaurantele, trebuie să se bazeze doar pe o mică parte a activității, în acest caz livrările la domiciliu. Economia este însă interconectată și aproape toate domeniile suferă sau vor suferi în urma actualei situații. Guvernele statelor, inclusiv România, au luat măsuri pentru a încerca să limiteze proporțiile crizei economice care, în acest moment, pare inevitabilă.

Ce a făcut România

Guvernul Orban a luat unele măsuri pentru a ajuta societățile comerciale afectate de pandemie și mediul de afaceri în general. Una dintre cele mai importante inițiative este cea de a asigura plata șomajului tehnic, din bugetul fondului de șomaj, 75% din salariul brut, cât este indemnizația lunară pentru șomajul tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut. Justificarea premierului: „Am luat această decizie pentru că este clar că foarte multe companii sunt afectate direct sau indirect de epidemie și multe nu au capacitatea, veniturile necesare, pentru a asigura plata salariilor angajaților și exista riscul ca angajații să fie trimiși în șomaj sau să fie dați afară”. El a mai declarat că o altă opțiune, de a susține plata salariului, a fost respinsă deoarece ar fi obligat angajații să se ducă la servici.

De asemenea, guvernul a decis majorarea plafonului de garantare a creditelor pentru IMM-uri lei, cu posibilitatea de a face majorări ulterioare dacă este cazul. „Garantăm credite pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru”. Dobânda este subvenționată 100%, iar garanția funcționează pentru 90% din credite în cazul creditelor până în 1 milion de euro și 80% la creditele de peste 1 milion de lei”. Deci IMM-urile care reușesc să obțină aceste sume nu vor plăti dobândă la banii împrumutați, ceea ce este foarte bine având astfel acces la lichidități, dar vor trebui să returneze acești bani, ceea ce va pune o presiune mare în perioada următoare pentru aceste firme.

A fost crescut bugetul pentru a asigura decontarea concediilor medicale. De asemenea a fost aprobat demersul de a rambursa TVA până în limita sumei de 9 miliarde, „pentru a asigura fluxuri de capital prin intermediul rambursării TVA pentru a permite companiilor să beneficieze de capitalul de lucru”.

Prin ordonanță de urgență a fost prevăzută și posibilitatea amânării ratelor la bancă pe o perioadă de 9 luni pentru debitorii „ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația gravă generată de pandemia COVID-19”, conform textului moțiunii. Vizate pot fi persoane fizice, persoane fizice autorizate și persoane juridice.

Autoritățile au dat asigurări că alte măsuri vor mai veni. Este clar că ceea ce s-a făcut ajută, dar reprezentanți ai mediului de afaceri și membri ai opoziției susțin că este insuficient. Pentru unele firme, mai ales cele de dimensiuni mici, scăderea semnificativă a veniturilor pentru 2-3 luni este fatală. Nu toate firmele își pot permite sau au posibilitatea de a trece activitatea în online. Este necesar ca normele de distanțare socială să fie respectate dar nu trebuie uitat că firmele, mai ales IMM-urile, vor avea nevoie de ajutor pentru a traversa perioada și România poate învăța și din exemplul altor țări care se confruntă cu aceeași problemă.

Ce au făcut alte țări?

Din dorința de a informa și de a atrage atenția asupra unor alte potențiale soluții pentru îmbunătățirea mediului economic, Asociația Producătorilor de Mobilă din România a realizat o sinteză a măsurilor economice luate până în prezent în statele membre ale Uniunii Europene. În continuare vom prezenta un scurt rezumat a documentului prezentat de către această asociație.

Toate țările din Uniunea Europeană au luat măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri dar și a consumatorilor în timpul pandemiei de COVID-19. Comisia Europeană a luat un set de măsuri prin care permit statelor să facă toate cheltuielile necesare pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și ținerea sub control a crizei, indiferent de impactul asupra deficitului bugetar.

O primă direcție vizată de majoritatea statelor, inclusiv România, este de garantarea, totală sau parțială a unor împrumuturi pentru IMM-uri cu dobândă redusă sau 0. Cehia a lansat două programe de împrumut fără dobândă pentru firmele afectate de pandemie, fără taxe aferente procesării solicitărilor și scadență la doi ani și o perioadă de grație de 12 luni. Aceste programe asigură firmelor timp să își stabilizeze situația înainte de a fi puse în situația de a returna fondurile. Finlanda folosește Banca Națională pentru a ajuta firmele să aibă acces la fonduri, programul lor oferind băncilor comerciale și altor instituții de credit mai mulți bani pe care îi vor împrumuta companiilor. Franța prin intermediul Bpifrance, va garanta toate împrumuturile în numerar de care vor avea nevoie firmele afectate de pandemie.

Franța are o politică foarte agresivă în lupta contra efectelor economice adverse ale pandemiei. Guvernul de la Paris a creat un fond național de solidaritate, președintele Emmanuel Macron promițând că va face tot posibilul ca nicio întreprindere să nu dea faliment și niciun francez să nu rămână fără resurse. Acest fond este destinat microîntreprinderilor, angajaților independenți (liber profesioniști) care au pierdut în ultimul an mai mult de 20% din cifra de afaceri. Statul francez acordă garanții de până în 300 de miliarde de euro pentru toate împrumuturile bancare contractate cu băncile. Au fost, de asemenea, amânate termenele fiscale și, pentru toate contractele publice de stat, nu se mai aplică penalități. Angajații care sunt trecuți în șomaj tehnic din cauza restrângerii activității firmelor pe perioada crizei vor primi sprijin și din partea statului prin mecanismul șomajului parțial.

Exemplu Franței arată o încercare a statului de a acoperiri întreaga vieță economică , cu o focalizare asupra celor mai vulnerabili. Nu există nicio garanție că aceasta ar fi rețeta succesului, dar alte state europene au luat măsuri similare. Germania a amânat impozitele datorate la nivel federal și de land, în zonele afectate. Italia a amânat termenele de plată pentru plățile datorate administrațiilor publice. În Letonia se ia în considerare amânarea plății taxelor pentru agenți economici, în Polonia se dă posibilitatea contribuabililor să amâne plata contribuțiilor dacă se confruntă cu dificultăți și să poată face aranjamente de eșalonare a plăților. Posibilitatea eșalonării plăților taxelor și impozitelor a fost introdusă și în Portugalia pentru firmele cu o cifră de afaceri de sub 10 milioane de euro în anul precedent. Spania a oferit posibilitatea amânării plății taxelor datorate bugetului de stat pe o perioadă de șase luni, o măsură asemănătoare luând și Belgia.

Șomajul cauzat de pandemie, fie că a fost numit șomaj tehnic, sau șomaj pe termen scurt a reprezentat o prioritate pentru aproape toate țările UE. Suedia acoperă șomajul tehnic la 90% din salariul normal. Sprijin de acest fel, la nivel apropiat este acordate în Olanda, Danemarca, Spania.

Austria a redus timpul de lucru al angajaților. Guvernul austriac a oferit și sprijin special în domeniul turismului care a fost lovit foarte puternic de pandemie printr-un program pentru menținerea activității operaționale (salarii, securitate socială, achiziții de bunuri. Costurile sunt acoperite integral de către Ministerul Turismului, firmele achitând doar taxa de procesare de 1% și comisionul de răspundere de 0,8% către bancă. Măsuri speciale pentru cele mai afectate sectoare (turism, transporturi, catering, baruri, evenimente culturale și artistice) a luat și Italia care pentru aceste domenii a suspendat plata taxelor, impozitelor, contribuțiilor sociale și a TVA-ului, indiferent de valoarea facturată. În Olanda, firmele de turism primesc „sume pausale” de 4.000 de euro pe afacere și se discută eliminarea taxelor „de stațiune”. Spania a creat linii speciale de finanțare pentru aceste firme iar Ungaria utilizează Agenția ungară de turism pentru a aloca aproximativ 3 miliarde de euro pentru a sprijini firmele din acest domeniu afectate de pandemie.

În Cehia, persoanele fizice autoritzate au fost scutite de plata contribuției de asigurări sociale și de sănătate pe o perioadă de șase luni. Contribuțiile la asigurări sociale în Danemarca au fost amânate patru luni. În Lituania, lucrătorii independenți care și-au plătit contribuțiile la asigurări sociale vor primi câte 250 de euro pe lună. În Grecia, angajații cu contract de muncă și PFA-urile vor primi o compensație de 800 de euro la începutul lunii aprilie, statul acoperind valoarea datorată pentru CAS și CASS.

În Finlanda a fost redusă contribuția la pensie aferentă veniturilor până la finalul anului 2020, ceea ce a scăzut din povara fiscală a companiilor. Grecia a decis ca firmele care își restrâng activitatea pe perioada crizei să plătească doar 60% din valoarea chiriilor datorate pentru spațiile comerciale, o măsură asemănătoare fiind implementată și în Italia.

Acestea au fost doar câteva exemple. Toate statele Uniunii Europene au spus că acesta este doar începutul, toate caută soluții și toate au afirmat că alte măsuri vor mai venit. Mediul privat trebuie ajutat deoarece nu este vorba doar despre profitabilitatea sa ci despre locurile de muncă puse în pericol, despre salarii care ar putea dispărea.

Este imposibil de spus care dintre aceste măsuri vor avea cel mai mare impact. Dar pare evident că România trebuie să facă mai mult, mai ales pentru întreprinderile mici care sunt cu cuțitul la os în acest moment. Bineînțeles că România are resurse limitate și trebuie utilizate cât mai eficient dar putem învăța și din experiența altora.