Mihail Popescu, o achiziție utilă pentru DNA
Șeful serviciului de Achiziții Publice din CJ Neamț a fost, fără îndoială, vedeta perioadei de trecere dintre ani, cel puțin din punctul de vedere al DNA. Mihail Popescu a ținut capul de afiș al comunicatelor DNA în decembrie 2020 și ianuarie 2021, cu două trimiteri în judecată pentru abuz în serviciu. Primul, în legătură cu niște achiziții la 
Andrei Carabelea, live-ul și calculele bancare
Din multe puncte de vedere, Andrei Carabelea se dovedește un demn urmaș al lui Dragoș Chitic. Prima investiție, un giratoriu, e drept necesar, dar în exact aceiași parametrii calitativi, cu aceleași scuze. Un alt obicei preluat de la predecesor, emisiunile live pe Facebook, cu ”discuții” cu cetățenii. 
- Centralele termice aflate în ruină îl preocupă și cere ajutorul cetățenilor (?!?) să-i spună unde se întâmplă asta. Asta de conducere participativă, că puhoiul de funcționari aflați în competiție pentru funcționarul săptămânii probabil nu știu ce și cum. Dacă domn primar ar mai găsi timp să și citească, ar găsi povestea centralelor în „Mesagerul”, colecția anului 2020, înainte și în timpul campaniei electorale.
- Domnul primar a aflat că s-a circulat prost în oraș din cauza poleiului și l-a chemat la ordine pe directorul Triboi, aflat în concediu. Cum nu i-a răspuns cu o cerere de eliberare din funcție, i-a cerut demisia, ceea ce ne arată că avem un primar hotărât. În legătură cu cererea primarului, îi sugerăm directorului de la Publiserv să citească lucrarea de referință în domeniu a șefului Poliției Locale, domnul Eugen Pancu, căruia același primar i-a cerut demisia: ”Cum să rămâi pe funcție dacă nu te vrea primarul”, apărută la Editura Je m’en fiche.
- Aici aflăm că Guvernul ne sprijină pe noi, românii, în general și pe noi, pietrenii, în special, mai ales de când primarul a cerut ajutor. Așa au ajuns 5 milioane lei la Piatra Neamț, și chiar se poate vorbi de o minune guvernamentală, că pe listă era trecut 1 milion și s-a ajuns la 5 spre mare „bucurie” a liderilor nemțeni ai partidului, care au aflat după ce manevra s-a făcut via canale de putere care-i ocolesc în ultimul timp. Și ce ne zice domn primar: „Am solicitat ajutorul Guvernului, pentru a reduce din povara datoriei publice, mai ales în contextul demarării unor investiții extrem de importante în oraș. După primirea banilor, am solicitat conducerii executive a BCR înțelegerea de a ne permite virarea sumei în contul principalului (pentru a nu plăti cu acești bani comisioane sau dobânzi). Am obținut înțelegerea și acordul BCR, care se traduce într-o economie de 6.126.000 lei. Dacă la începutul anului trecut, Piatra Neamț avea un grad de îndatorare de 35%, începem anul 2021 cu un grad de îndatorare de 30%, cu premise bune de renegociere a finanțării în condiții mai bune”.
Un cetățean i-a răspuns prompt, lămurind niște termeni bancari și scoțând din ei elementele de dezinformare politico-administrativă: ”Referitor la punctul 3 să facem o precizare pentru publicul larg, care nu este familiarizat cum funcționează creditele. Nu se cere de la bancă decât rambursarea anticipată a capitalului, nu trebuie să găsești «înțelegere» la bancă. Dobânda plătită este doar cea calculată la momentul respectiv (nu ai ce dobânzi să plătesti decât până în momentul rambursării și nu până la finalul creditului). Nu există economie decât prin faptul că dobânda nu se mai calculează ulterior rambursării totale sau parțiale a capitalului pentru cei 5 milioane ron rambursați în avans. Prin urmare, știrea corectă este că Primul Ministru a ajutat Piatra Neamț cu 5 milioane ron din fondul de rezervă al Guvernulului și că a scazut gradul de îndatorare al municipiului. Restul e neștiința/dezinformare”.
Altfel spus un KO tehnic perfect, noroc că nu s-a lăsat cu numărătoare, că cine știe unde ajungeam cu gradul de îndatorare.
Cumpănașu, eroul național decorat la Piatra Neamț

Bogdan Pușcașu a explicat că intenția nu a fost să umble cu sabia vopsită – nu degeaba, oricum -, ci a vrut să marcheze înființarea acestei structuri la Neamț și printr-un obiect simbolic. «Mai clar, mai în limba română, ne-am trimis sabia la București. De ce credeți că am trimis-o? Ca ei să țină minte că există Moldova, că Moldova nu are încă o autostradă, că avem anumite lucruri de rezolvat și nu ne ascultă nimeni, că nu avem foarte mulți oameni cu influență în acest moment, am avut, poate vom mai avea. Ei, tot timpul când participă la discuții, de exemplu, despre diversele stadii de dezvoltare ale celor 8 regiuni, văzând sabia asta, să-și aducă aminte și să întrebe: „Dar Moldova?” Sabia e foarte aproape de original, și ca aspect, și ca dimensiuni, și ca greutate. Am vrut să nu uite de noi. Așa, prin acest obiect dăruit, sunt convins că nu ne vor pierde din vedere»”.
La vremea aceea Bogdan Pușcașu s-a supărat foarte tare că, prin articolul din „Mesagerul”, a fost jignit marele zeu de la Caracal, deși nu era deloc cazul. Nouă ni s-a părut deplasat personajul, deplasate laudele și deplasat gestul de a-i oferi sabia lui Ștefan cel Mare. Nu știm dacă acum Bogdan Pușcașu își mai asociază numele cu Alex Cumpănașu și este la fel de mândru de gestul său.
Noi ne facem datoria de a aminti că nu a fost singurul care l-a onorat peste măsură pe caracaleanul dornic să-și privească nevasta făcând sex cu o elevă minoră. Eu câțiva ani înainte, în 2012, în februarie, la Gala Excelenței în Educație din Neamț, la secțiunea ”trofee de excelență pentru invitați speciali”, au fost premiați, printre alții, academicianul Solomon Marcus, în același timp cu (ce oroare!) marele șmecher și profitor Alex Cumpănașu, președinte executiv al Asociației pentru Implementarea Democrației! La fel de mândri de ei trebuie să fie și cei care l-au cocoțat pe acest piedestal.
Omul săptămânii în Neamț
Alexandru Filimon, pentru curaj

Bârfa săptămânii în Neamț

Pagină realizată de V. BĂLĂNESCU
Rublrică apărută în ediția scrisă a săptămânalului Mesagerul de Neamț, nr. 473, 14-20 ianuarie 2021.





