Postul părinților pentru copii și izbăvirea de păcate grele

Prin acest post, toți cei care îl respectă, pot obține iertare de păcate grele de la Mântuitorul Iisus Hristos. În tradiția creștină, furturile cu ucideri, omorurile, avorturile, omorârea pruncilor micuți noaptea, în somn, fără știre și voie, sunt definite ca păcate foarte grele.

Acest post poate fi ținut și de către frați pentru surori, de surori pentru frați, de părinți pentru copii și contrar, ba chiar pentru oarecare rudă mai apropiată, pierdută în lume, care s-a sinucis ori s-a înecat.

Începerea postului negru, „de la cruce până la cruce”, respectiv din data de 29 august- Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, și care durează până la Înălțarea Crucii, 14 septembrie, este o datină a poporului creștin ortodox român.

Din vechime se spune că, prin acest post, postitorii își mântuiesc sufletul de cele mai grele păcate făcute în viață, precum: furturi cu ucideri, omoruri, incendieri, omorârea pruncilor micuți noaptea, în somn, fără știre și voie, avorturi, părăsirea pruncilor.

Acest post poate fi ținut și de către frați pentru surori, de surori pentru frați, de părinți pentru copii și invers ori pentru o rudă de sânge care s-a înecat ori s-a sinucis. Aceste păcate grele apăsă asupra membrilor familiei din care a făcut parte păcătosul, ele constituind cauza numeroaselor suferințe mai mici sau mai mari.

Să nu uităm că Tradiția de învață că acest post se ține „de către părinți pentru blestemățiile și vorbele urâte și grele vorbite în ceasuri necurate, în mânie și furie contra copiilor (…)”, consemna etnologul Pop Reteganul.

Regulile postului izbăvitor de păcate

Acest post se ține cu mâncare simplă. Etnologii veacului al XIX-lea, Pop Reteganul, T. Pamfile au adunat din practica populară regulile ținerii postului „de la cruce până la cruce”.

Astfel, în fiecare zi, credinciosul mânca doar o turtă de grâu sau de mălai, coaptă în spuză (pe cărbuni). Regula era ca păcătosul sau cel ce postește trebuie să o facă singur, să o coacă și să nu o atingă nimeni altcineva.

Nu este permis ca turta să fie tăiată, ci totdeauna să o frângă. Resturile rămase de la turtă erau păstrate sub o icoană sfântă și, dacă se poate, să fie Icoana Preacuratei Sfintei Fecioare Maria.

În cazul păcatelor mai ușoare, se lăsa dezlegare și la poame.

În ceea ce privește somnul, cel care postea trebuia să doarmă jos, neînvelit, chiar pe pământ. Se accepta doar o pernă umplută cu paie de grâu.

La sfârșitul postului, credinciosul mergea ala biserică, ducea pomană menită pentru el sau pentru cel care postea. Pomana era el mai adesea făcută din colac, struguri, untdelemn, o lumânare din ceară curată împodobită cu flori. Această lumânare era făcută doar de o femeie către s-a spovedit și împărtășit sau de către o fecioară.

Cum se postește de Sf. Ioan Botezătorul

În această zi nu se taie nimic cu cuțitul, ci totul se rupe cu mâna. Nu se mănâncă varză, căci Sfântului Ioan de șapte ori i-au tăiat capul pe varză și iar a înviat. Nu e bine să se mănânce fructe rotunde, care seamănă cu un cap, respectiv mere, pere, nuci, căpățâni de usturoi sau cu o cruce , nuci, pepene, nu se bea vin roșu, nu se mănâncă fructe sau legume roșii.

Praznicul Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul este numit în popor Crucea-mică sau Sfântul Ioan de Toamnă.

Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul este o zi de post. Se recomandă să postim, pe de o parte ca să nu ne asemănam cu Irod, care din cauza ospățului fără măsură, și-a pierdut simțurile și a răsplată capul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, ca sa ne asemănăm cu viața înfrânată a lui Ioan.

Sărbătoarea Sfântului Ioan Cap Tăiat aducea cu sine o seamă de interdicții, mai ales asupra activităților care implică tăiere.

Sărbătoarea este respectată prin post negru, dar și prin faptul că nu se taie fructe și legume ce au formă rotundă, nu se folosesc alimente ce amintesc de sângele vărsat de către Sf. Ioan Botezătorul.

Din bătrâni se spune că ca această zi era considerată deosebit de periculoasă, fiind ținută pentru ca oamenii să nu se îmbolnăvească de friguri.

Legenda Sf. Ioan menționează faptul că acestuia i s-a tăiat capul pe o varză. De aceea se postește, nu se mănâncă poamă roșie și curechi (varză), nici fiertură.

Unii dintre cei care respectau ziua, mâncau doar struguri sau ajunau, adică mâncau după apusul soarelui.

Nu erau folosite farfurii sau tăvi pentru a se seri mâncarea în această zi, deoarece capul Sf. Ioan a fost oferit pe o tavă împăratului.

Oamenii oferă de pomană mere, pere, castraveți.

În această zi femeile chefuiesc fără bărbați, considerând că astăzi este „ziua în care sunt la fel de mari ca și ei”.

Obiceiuri creștine la început de an bisericesc

La 1 septembrie Calendarul creștin ortodox marchează Începutul anului bisericesc.

Obiceiul calculării anului eclezial, numit şi Indiction, începând cu prima zi de toamnă vine din Antichitate.

După tradiţia moştenită din Vechiul Testament, 1 septembrie este ziua în care a început crearea lumii. De asemenea, data de şi, în acelaşi timp, momentul  septembrie este considerată ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a început propovăduirea Evangheliei Sale, a Legii Iubirii, care a venit în completarea Legii din Vechiul Testament.

Sfinții Părinți Crești au stabilit trei mari perioade pentru anul bisericesc creștin: Perioada Triodului, care ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului și până la  Duminica Paştilor, perioada Penticostarului ţine de la Duminica Paştilor până la Duminica I după Rusalii sau a Tuturor Sfinţilor și perioada Octoihului ţine tot restul anului.

Toate aceste perioade reamintesc credincioșilor viața lui Iisus Hristos și  lecțiile spirituale pe care acesta le-a predat oamenilor pentru ca aceștia să-și mântuiască sufletul.

Filonul luptătorilor români din Carpați – Neculai Culianu

În 29 august 1832 s-a născut Neculai Culianu la Iași. Acesta a fost un matematician și astronom român, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române. El a fost străbunicul lui Ioan Petru Culianu, unul dintre cei mai mari istorici ai religiilor după Mircea Eliade.

Nicolae Culianu a fost una dintre figurile importante ale Moldovei și mai târziu, ale Principatelor Române. A fost membru al Junimii încă de la fondarea acesteia. Se spune că l-a inspirat pe Mihai Eminescu atunci când poetul a elaborat „Scrisoarea a II-a”.

Nicolae Culianu, școlit la Sorbona în matematică și astronomie, mecanică cerească, mecanică, mecanică aplicată, a fost unul dintre luptătorii activi  pentru Unirea Principatelor Române. Acesta este și motivul pentru care a fost arestat. Este încă un exemplu de om cult, profesor și doctor în științe care a militat pentru constituirea României Mari.

El a susținut intens mișcarea junimistă de dezvoltare a învățământului românesc. Neculai Culianu a fost co-fondator al Institutelor Unite- alături de Titu Maiorescu, Petru Poni, dr. Ioan Ciurea. Aceasta era o școală particulară de prestigiu, care a funcționat în perioada 1866-1907 în Iași.

A fost un profesor reputat al Universității ieșene, decan al Facultății de Științe din 1874, rector al Universității din 1880 până în 1898.

Având funcții administrative, a aprobat construirea noului sediu din Copou -„Palatul Universității” și a Institutului de Anatomie al Facultății de Medicină din Iași.

A ajutat la întemeierea Observatorului Astronomic din Iași.

A fost prieten cu Titu Maiorescu, a condus publicația Vocea Națională, a fost senator și vicepreședinte al Senatului României.

Începând din 1898, a făcut parte din Consiliul general al învățământului din România. A fost membru al Société Belge d Astronomie și al Société Astronomique de France (SAF).

A fost decorat cu ordinele: Marea Cruce a României și Steaua României cu grad de mare ofițer.

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 503, săptămâna 26 august – 1 septembrie.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *