Tomata, pătlăgeaua roșie sau, mai scurt, roșia, denumită științific Solanum lycopersicum sau Lycopersicum esculentum, aparţine familiei solanacee, clasa legumelor solano-fructoase, alături de cartof, vinete, ardei, batate, topinambur, fiind liderul acestei familii. Inițial, a fost admirată ca plantă ornamentală.
Originară din Peru, a fost adusă de pe continentul american imediat după descoperirea acestuia, în special în Europa, unde a început să fie cultivată pe suprafeţe întinse încă din secolul XVI. În prezent, este cel mai popular fruct din lume (deşi, practic, este o legumă), producţia mondială fiind estimată la mai mult de 60.000.000 tone/an.
Dat fiind conservatorismul prost înţeles şi aplicat, în România a fost impusă tardiv,. pe la 1907, când, după acţiuni repetate şi eşuate de a convinge populaţia despre virtuţile sale, oamenii de cultură şi ştiinţă ai vremii au ajuns să mânânce roșii în public, în centrul Capitalei, pentru a promova această legumă.
Italienii i-au spus ”pomo d’oro” (măr de aur), iar germanii „paradiesapfel” (măr al paradisului), ca o recunoaştere a valorii sanogenetice ieşite din comun, dar şi pentru calităţile cromatice și gustative.
Licopenul și importanța lui pentru sănătate
Roșia excelează prin uimitorul său colorant roşu, adică licopenul (licopena, licopina…). Studiile asupra licopenului arată importanța deosebită a acestuia pentru sănătate.
Este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor și singurul antioxidant a cărui cantitate sporeşte de circa 4-6 ori prin fierbere (de exemplu, bulionul, pasta de roșii etc.).
Licopen întâlnim în aproape orice aliment de culoare roşie, dar mai ales în legumele astfel colorate (tomate, căpşuni, grapefruit roşu, ardei iute şi capia, gogoşari, papaya, ulei de cătină, dar şi în struguri). Cea mai mare cantitate de licopen se găseşte în tomate (300-400 mg/kg).
Uleiul de măsline amplifică substanţial absorbţia licopenului. Colorantul prezintă biodisponibilitate şi efect antioxidant scăzut în medii apoase, în timp ce mediile lipidice îl fac puternic reactiv şi biodisponibil. De aceea, se recomandă înghițirea măcar a unei lingurițe de ulei de măsline, imediat înaintea sau după ce am mâncat vreun aliment care e sursă de licopen.
Chiar în concentraţii relativ scăzute, licopenul are efecte antioxidante în protecţia celulelor, a membranelor celulare şi ADN. Capacitatea antioxidantă este de cel puţin 10 ori mai puternică în comparație cu vitamina E şi de 20-30 de ori mai slabă decât a faimosului şi uimitorului colorant negru, resveratrol, care se regăsește în tot ce este negru (struguri, dude, mure, coacăze, varză şi ceapă roşie etc.).
Este o substanţă cu efecte anti-tumorale marcate, în general, şi în special în cancerul de prostată, sân, vezică urinară, pancreas, cervical, ovarian, uterin, intestinal, plămâni, piele. Unii cercetători merg până la a afirma că forţa licopenului ar fi aşa de mare încât ajunge o singură roşie, de dimensiuni medii, consumată zilnic, pentru a ne da o protecţie sigură şi totală anti-tumorală pentru tot restul vieţii. Fireşte, dacă respectăm și alte recomandări, cum ar fi să nu fumăm, să nu bem alcool și cafea, să nu mâncăm prăjeli, fripturi și afumături.
Alături de vitaminele C şi E, licopenul previne degenerescenţa maculară a retinei şi diminuează riscul de cataractă cu 50%. Reduce şi LDL-Colesterolul. Reduce semnificativ riscul aterosclerozei (incidența infarctului miocardic scade cu 20-50% la persoanele ce consumă frecvent fructe şi legume bogate în licopen) şi procesele de îmbătrânire celulară. Tot în licopen se pun speranţe mari pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative şi a maladiei Alzheimer.
Alte beneficii ale tomatelor
Roșiile conțin substanțe cu proprietăţi antidiabetice și, având în vedere conținutul de >90% apă, fac parte dintre cele mai sănătoase alimente, alături de pepeni, castravete etc. Conţin o substanţă cu proprietăţi antiinflamatoare medii asemănătoare cortizonului, dar fără niciunul dintre efectele adverse ale acestuia, constituind un bun remediu antireumatic.
Reprezintă o sursă de importantă medie privind vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C, E, K şi mineralele K, Fe, Mg, Se, foarte gustoase, dar şi foarte sărace în calorii (20 kcal/100 g produs), având şi un indice glicemic mic (10 unităţi). Roșiile sunt un remineralizant, revitalizant, depurativ şi detoxifiant valoros, putând fi indicate cu succes şi în toate curele de slăbire.
Sfaturi utile
Roşiile… galbene conţin, în locul licopenului, un alt carotenoid valoros (beta-carotenul), a cărui forţă antioxidantă este, însă, de 5 ori inferioară colorantului roşu.
Deşi alimentele de origine vegetală conţin sare mai puțin de 50 mg la 100 g de produs, spre deosebire de produsele de origine animală care conţin mai mult de 100mg% sare, există totuşi trei excepţii: spanac (510 mg%), ciuperci (200 mg%) şi tomate (150 mg%). Deci NU mai adăugaţi sare salatei de legume care are și roșii; încercați, totodată, să reduceți cât mai mult sarea din toate alimentele sau preparatele în care ați folosit roșii.
Cotorul verde al tomatei nu se mănâncă, întrucât conține o substanţă toxică existentă în toate legumele din clasă: solanina.
Dat fiind conținutul relativ echivalent molecular dintre acid oxalic și calciu, roşia nu poate fi considerată sursă de calciu, dar nici eliminator. Totuşi, persoanele care au calculi renali ar fi bine să limiteze consumul de tomate la maximum una pe zi și să consume mai mult de 2,5 litri de lichide zilnic.
Bulionul din comerţ poate conţine până la 2% sare drept conservant, ceea ce însemnă 20 g de sare/ 1 litru. Enorm!
NU conservaţi bulionul folosind aspirină şi nici benzoat de sodiu, deoarece aceştia prezintă risc cancerigen! Aspirina folosită drept conservant este cancerigenă, deoarece, prin metabolizare, formează acidul hidroxi-benzoic.
Alți coloranți roșii valoroși pentru sănătate
- Betanina (betazina) din sfecla roşie este un antioxidant a cărui forță e echivalentă cu 60% din forţa licopenului, fiind şi un imuno-stimulator de excepţie. Are predilecţie pentru tumorile hormono-dependente, determinând moartea celulelor tumorale;
- Colorantul antocianid (antocianinele) există în toate fructele de pădure, având culoarea roşu-(discret)violaceu. Cel mai bine se vede la zmeură, dar e prezent și în sfecla roşie, struguri, grape-fruit. Reduce frecvenţa tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atât prin acţiune directă de distrugere tumorală, cât şi prin reciclarea glutationului. Este de aproximativ două ori mai puternic decât licopenul.
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 506, săptămâna 16 – 22 septembrie.