Sănătate: Profesorul Rafila poate face istorie ca ministru

Odată cu învestirea viitorului Guvern neo-FSN, este anunţată instalarea în fruntea Ministerului Sănătăţii a unei personalităţi care anterior conta ca variantă de prim-ministru din partea PSD, profesorul Alexandru Rafila. Coronacriza în versiune românească i-a oferit ocazia câştigării unei notorietăţi şi credibilităţi net favorabile prin comparaţie cu alte cadre universitare – cu accent pe cele mediatizate în exces, dacă nu abuziv cu totul – de genul Adrian Streinu Cercel sau Carmen Dorobăţ, fostă manager al Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi, condamnată definitiv la 3 ani de închisoare (cu suspendare) pentru luare de mită de la studenţi.

Prima condiţie pusă de doctorul Rafila pentru acceptarea funcţiei, anume „alocarea” Ministerului Finanţelor către PSD, s-a împlinit. A fi lăsat acest minister vital la PNL, amintea şi de atrocitatea comisă de fostul ministru de profil, Florin Cîţu, în 2020, când dr. Victor Costache (fost ministru al Sănătăţii) a fost nevoit să ia banii alocaţi trimestrelor III şi IV şi să-i comaseze pe trimestrele I şi II pentru a face faţă asaltului SARS-CoV-2. În plus, cu Adrian Câciu ministru de Finanţe, cota aşteptărilor urcă spre optimism.

A doua condiţie pare desprinsă (şi) din Eliberarea României de Arafat are greutatea unui proiect de ţară. În termeni clari şi fără echivoc, Rafila a explicat că nu se mai poate ca Raed Arafat, atotputernicul Comandant al acţiunii, să conducă operaţiunile de pe frontul plandemic fără a da seama în faţa cuiva, însă răspunderea pentru sănătatea şi viaţa noastră să revină Ministerului Sănătăţii. Altfel spus, dacă nu se reuşeşte dislocarea lui de la Interne, din funcţia de Secretar de Stat şi şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, prin simpla semnătură a unui prim-ministru responsabil, măcar să fie scos… urgent din circuitul deciziilor. Merită subliniat în context că, pe lângă alte „însărcinări” atribuite în plandemie, el are – din 29 ianuarie 2014, conform fişei postului – şi alte atribuţii şi responsabilităţi trecute generos cu vederea, pe care orice om raţional se întreabă când are timp să le îndeplinească:

Coordonează activitatea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
Coordonează activitatea Inspectoratului General de Aviație pentru operaţiunile de gestionare a situaţiilor de urgenţă;
Coordonează operaţional activtiatea serviciilor de ambulanţă judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, UPU/CPU, precum şi a serviciilor publice Salvamont;
Coordonează operațional, în situații de urgență, activitatea prefecţilor.

Revenind la profesorul Rafila – căruia nemţenii îi datorează aprobarea înfiinţării Secţiei/ Compartimentului de Îngrijiri Paliative din Spitalul Judeţean de Urgenţă, în urma demersurilor doctorului Alexandru Juncu, la acea vreme pe o funcţie de conducere – întrebarea pusă pe 7 octombrie (Scăpăm sau nu de Comandantul Arafat?) îşi poate găsi răspunsul, oricare ar fi el, în zilele următoare. (Viorel COSMA)