Curățenia în Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț se face, mai nou, cu mopul plat. Din 2022 s-a renunțat la mopul cu franjuri, care a fost înlocuit cu cel plat. Specialiștii epidemiologi din Ministerul Sănătății au ajuns, odată cu pandemia, la concluzia că mopul cu franjuri „ajută” la împrăștirea microbilor, mai ales când aceste ustensile nu sunt dezinfectate periodic. La fel și în cazul lavetelor, care sunt greșit folosite și, în unele cazuri, cu aceeași lavetă se curăță și noptiera din salon, dar și clanța ușii toaletei, iar acum obligatoriu trebuie lavete pe culori. Așa a apărut Ordinul Ministerului Sănătății 1.761, publicat în Monitorul Oficial în 14 septembrie 2021, după care curățenia în spitalul județean se face cu mopul plat.
Informația ne-a parvenit oficial, chiar de la medicul epidemiolog al spitalului din Piatra-Neamț. Dr. Alexandru Paviliu, responsabil de supravegherea infecțiilor intra spitalicești, precizează că urmează și alte investiții în siguranța pacienților și a personalului medical. „A trebuit să schimbăm modul cum se face curățenia și să utilizăm mopul plat, în locul celui cu franjuri, odată cu ordinul 1761, care abrogă ordinul 961 din 2016. Din acest an, în spitalul județean nu mai există mopuri cu franjuri, ci doar mopuri plate. Legiuitorul a considerat că sunt mai eficiente. Problema este că normele impun folosirea mopului plat pe o suprafață de maxim 30 m.p. , asta înseamnă foarte multe rezerve necesare într-o zi, la un ritm de 3 spălări pe zi, ele trebuie dezinfectate între spălări. Va fi nevoie de o nouă investiție, o mașină industrială pentru dezinfecția acestor rezerve și eventual extinderea spălătoriei. Curățenia suprafețelor, dezinfecția ustensilelor de curățenie în parametri impuși de norme, sunt condiții pentru siguranța pacienților noștri și a personalului medical și auxiliar. Este un capitol important în gestionarea infecțiilor intra spitalicești”, declară dr. Alexandru Paviliu, care adaugă că s-a intensificat urmărirea și raportarea situației infecțiilor cu care se capătă bolnavii după internarea în spital.
La rândul său, managerul Alexandru Filimon afirmă că va analiza ideea achiziționării unei mașini și eventual extinderea spălătoriei. „Orice propunere constructivă prin care îmbunătățim igiena are sprijinul total al conducerii”, susține managerul spitalului județean, fără a preciza un orizont exact de timp pentru această investiție.
Ca să înțelegem chestiunea, introducerea mopului plat a venit după ce ordinul 1761 a modificat reglementările în domeniul curățeniei și dezinfecției în spitale publice și private, a adoptat un nou protocol la dezinfecția mâinilor și noi metode de evaluare a sterilizării, adaptate la nivelurile de risc. Pe de o parte, ca efect al pandemiei, acest ordin vine și actualizează abordarea curățeniei în spitale, dar și în ambulatorii, cabinete stomatologice. Și, printre altele, într-o singură propoziție, desființează clasicul mop cu franjuri, folosit îndeobște și în unitățile sanitare, lăsând oarece timp spitalelor să-și facă și calculele necesare – investiție în mop plat versus termodezinfecție (procesarea automată în mașini de spălat cu caracter specific). Schimbarea de care vorbim este la aliniatul 3 din art. 4 al ordinului 1.761 și spune așa: „Mopurile plate și lavetele pot fi de unică utilizare sau reutilizabile (care să suporte următoarele etape: curățare, dezinfecție, uscare, impregnare cu soluția de detergent/dezinfectant înainte de utilizare). Se interzice utilizarea mopului cu franjuri, cu excepția celor care pot fi supuse termodezinfecției”. Scurt și cuprinzător.
Acum, o dată problema mopului rezolvată, se așteaptă cu larg interes de la legiuitori și indexarea normei de hrană a bolnavului internat în spitalele publice – de la 11 lei, cât a rămas și în prezent, la ceva care să includă măcar inflația. Nu de alta, dar un mop plat uzual costă de la 7,5 lei (rezerva) și peste 80 de lei (tot setul, profesional).
Cristina Iordache