Ioan Clopoțel, un adevărat personaj de poveste, cunoscut ca fotograf profesionist, el fiind mult mai mult decât atât, un adevărat cronicar în imagini a tot ce s-a întâmplat în județ după 1989, s-a stins din viață astăzi, 24 august. A suferit un accident vascular cerebral chiar în ziua de 15 august, după ce a participat la sărbătoarea de Sânmăria Mare și Ziua Marinei în portul Bicaz. A fost internat în ATI la Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, a reușit să-și revină parțial și să respire singur, fiind transferat în secția Neurologie, lucid, dar cu semipareză. Tocmai împlinise 70 de ani vara aceasta.
Arta fotografiei a deprins-o singur, inițial ca variantă de a-și câștiga traiul în anii comunismului, când securitatea l-a urmărit încă din timpul studenției, suspectându-l de acțiuni împotriva regimului. Ulterior, a ajuns să iubească fotografia și putea fi văzut la aproape orice eveniment privat sau oficial.
În ziua de 17 august urma să aibă vernisajul primei expoziții din cariera sa de fotograf, alături de fiul său și alți prieteni buni, la care n-a mai ajuns, din păcate.
Colectivul publicației Mesagerul de Neamț transmite condoleanțe familiei.
Reacții.
“Fotograful cronicar, CLOPOȚEL IOAN, și-a luat de-acum o pauză mare. Nu va mai cutreiera străzile orașului pe care l-a îndrăgit atât de mult. Va cutreiera, poate, gândurile noastre, ale celor care l-am cunoscut, l-am apreciat, l-am iubit.
Fotografiile și filmele realizate de el vor rămâne mărturii vii ale unor momente de viață unice, vor fi ancorele pe care ni le-a lăsat să ne putem fixa în timp, timpul acesta care nu mai are ,,cu oamenii nesfârșită răbdare”.” – Mirela Clopoțel
”Dragul meu Clopoțel, Ne vom revedea într-o zi, când vine sorocul. Te găsesc sigur, acolo, în acțiune, hâtru, sensibil, radical,…”
Viorel Cosma
4 comentarii
Dragul meu Clopoțel,
Ne vom revedea într-o zi, când vine sorocul.
Te găsesc sigur, acolo, în acțiune, hâtru, sensibil, radical, bolnav de corectitudine și generozitate, făcând poze prin Rai. Îți dai seama câți prieteni comuni, plecați mai devreme la Domnul, îți organizează deja Comitetul de primire?…
Mi-ai închis azi o pagină unică de viață. Nu mă așteptam să-mi faci figura așa de repede.
Dau filmul înapoi cu zeci de ani și mă înclin din viața mea pământeană pentru cum și cât m-ai îmbogățit personal și profesional prin prietenia ta, punând un accent pe toate boemiile, exclusivitățile și păruielile publice pe care le-am trăit împreună ca puțini alții.
Domnul fie cu tine, dragule!
Viorel Cosma
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Domnul sa-l odihneasca-n liniste si pace!
Din pacate ne parasesc valorile acestei natii!
Drum bun în lumea de dincolo, poate mai bună și mai deschisă pentru frumosul pe care , cu atâta har l-ai surprins dând veșnicie clipei! Rămâi mereu în amintirea noastră, cu infinitul frumosului deschis de ochii tăi albaștri și de ochiul magic, al aparatului foto, ce te-a însoțit mereu! Dumnezeu să te primească în Sfânta-i Lumină!