Interviu cu prof. univ. dr. Doru Tompea, președintele Universității „Petre Andrei” din Iași
Cu o carieră academică de invidiat, prof. univ. dr. Doru Tompea, președintele Consiliului de Administrație al Universității „Petre Andrei” din Iași și președintele Fundației Academice Petre Andrei, este o persoana avizată, pentru a lămuri unele aspecte cu care se confruntă sistemul de învățământ privat, dar și despre contribuția universității pe care o reprezintă la mediul academic privat din România.
– În calitate de președinte al CA din cadrul Universității Petre Andrei din Iași, care sunt criteriile în alegerea programelor de studii sau de întrerupere a unora dintre ele?
De la înființarea sa Universitatea „Petre Andrei” din Iași s-a constituit ca o persoană juridică de drept privat, dar de utilitate publică. Criteriile care au determinat, atât înființarea primelor programe de studii, cât și ale acelora care au apărut pe parcursul evoluției Universității „Petre Andrei” din Iași, au avut la bază două axiome majore: nevoia socială, expectanțele tinerilor, dar și ale entităților, instituțiilor, piețelor economice și sociale; asigurarea corpului didactic al fiecărui program de studii, atât numeric, cât și al calității profesionale, respectând standardele legale prin care se monitorizează și acreditează toate programele de studii din sistemul educațional, în concordanță cu Programul Bologna. În acest sens, Legea 408/2002 acreditează înființarea Universității „Petre Andrei” din Iași ca parte a sistemului național de învățământ superior. Profesorul Petru P. Andrei a dorit ca universitatea care poartă numele tatălui său, savantul Petre Andrei, să „devină un Oxford al României”. În acest sens, programele autorizate și acreditate sunt în consonanță și cu opera savantului – cu o mare actualitate – în domeniile științelor socio-umane – sociologie, psihologie, asistență socială – științelor economice, politice, administrative, științelor politice.
– S-au împlinit recent 3 decenii de existență a universității în sistemul de învățământ superior din România. Au apărut chiar și două volume în acest sens, autori dvs și prof. Sorin Bocancea. Ce ar putea rămâne în istoria mediului academic din România despre UPA?
Cu prilejul împlinirii celor 30 ani de la înființarea Universității „Petre Andrei” din Iași am publicat în Revista „Polis” o serie de interviuri cu miniștrii educației de după 1989, de la Mihai Șora până la Sorin Câmpeanu. Toți au apreciat anduranța Universității „Petre Andrei” din Iași, calitatea corpului profesoral, calitatea absolvenților și inserția în piața muncii, proiectele de cercetare, culturale, civice. Drept argument, în „primul val” al universităților acreditate figurează 20 universități private și, cu toate discriminările din sistem, care mai persistă, cu toate provocările instituționale cunoscute, Universitatea „Petre Andrei” din Iași, a rămas, după 30 ani, ca un stindard al învățământului superior românesc.
– Care este contribuția UPA la mediului academic privat din România?
Este vorba de respectul legislației în vigoare, chiar de atitudinea critică la adresa unor tare din interiorul sistemului educațional, inclusiv prin propuneri și soluții constitutive; participări la toate reuniunile Consiliului Național al Rectorilor și ale ARACIS, participarea la evenimentele academice ale universităților de stat la care suntem invitați, participăm, cu proiecte proprii în parteneriat cu administrația locală și cu entități publice sau private la viața academică, culturală, social-economică din comunitățile din Regiunea de Nord-Est, suntem prezenți la manifestări științifice naționale și internaționale. Cinstim memoria savantului Petre Andrei prin traducerea operei acestuia în ediții bilingve – engleză, franceză, italiană – suntem prezenți, ca membri, la manifestările IAU (Asociația Internațională a Universităților) și EURASHE, galeria „Prietenii UPA” cuprinde peste 100 personalități științifice, academice, culturale, artistice din țară și din străinătate.
– Cu ce probleme majore se confruntă în acest moment învățământul academic privat din România?
Legea Educației din 2011, numită și „Legea lui Funeriu” avea drept filosofie „nu discriminăm universități de stat versus universități publice, vor fi doar universități bune și universități rele”. O abordare corectă, dar în sistem persistă o discriminare care afectează funcționarea universităților private: o primă componentă are în vedere că, până în prezent, nu a fost finanțată de la buget nici o universitate privată acreditată, chiar dacă, într-o formă sau alta, ultimele legi stipulau o asemenea prevedere, pe de o parte legea ne consideră entități non-profit, de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, pe de altă parte nu finanțează cu nici un leu aceste universități; pe de altă parte, finanțarea de la bugetul statului per student este de câteva sute/mii euro, dar universitățile de stat îndată după promulgarea legilor de înființare ale universităților private, au solicitat și obținut alocarea și a unui număr de locuri cu taxe, cuantumul acestora este de dumping, la peste 50% din finanțarea de la buget, de aici discriminarea flagrantă: Universitățile de Stat nu pot aplica taxe atât de mici pentru funcționarea programelor datorită taxelor de dumping de la statul „privatizat”. Astfel, numărul de studenți scade continuu la privat față de stat, multe universități au sucombat, altele acumulează datorii pentru funcționarea lor. Procesele de autorizare și acreditare sunt unice, standardizate, dar în aplicarea lor, la stat evaluarea e „ultracolegială” la privat este de maximă severitate și se caută cu lupa minusuri. Mai sunt și altele, care apreciem că trebuie să facă obiectul introducerii unor completări editabile în noua Lege a Educației.
– Cum reușește UPA să se mențină la un nivel înalt al calității actului educațional, într-o țară în care multe instituții de învățământ superior sunt o adevărată fabrică de diplome?
Opinia publică din România a fost marcată, mulți ani după 1989 de un clișeu tarat de prejudecăți: doar învățământul de stat este de calitate; după evenimentele din 1989, în primii ani a explodat cererea de admitere la universități private, explozie care a avut și efecte negative: inflație de studenți, în parte justificată prin numărul de locuri reduse la universități, îndeosebi la cele socio-umane, dar de o calitate redusă a pregătirii și o apetență nedisimulată pentru „afacerea academică”; de aici o etichetă care încă persistă pe frontispiciul multor universități private, care au sfidat însăși Legea Educației sau reglementările ARACIS. Ne-am desolidarizat de asemenea ipostaze prin calitatea actului educațional, prin formarea de absolvenți cu noțiuni, concepte, cunoștințe în domeniu, dar și prin dobândirea unor calități și abilități profesionale în domeniu. În acest sens, am structurat programele și planurile de învățământ printr-un echilibru didactic, pedagogic, aplicativ funcțional, astfel încât prestigiul universității a fost lesne fundamentat pe calitatea și inserția absolvenților pe piața muncii. De asemenea, conținuturile disciplinelor și ale programelor și stagiilor practice sunt în consonanță cu cele mai noi cunoștințe și aplicații în domeniul disciplinelor.
– UPA a adus de-a lungul anilor în atenția opiniei publice din Moldova și din țară nenumărate evenimente de excepție. Ce proiecte aveți pentru următoarea perioadă?
Universitatea „Petre Andrei” din Iași și-a manifestat un interes deosebit pentru relațiile academice, culturale, geostrategice cu Republica Moldova. Am participat la întâlniri cu membrii comunității academice din universitățile din Chișinău, Bălți și, prin extensie, din Cernăuți. Am participat, sub patronajul Casei Regale a României, la manifestări și evenimente care au marcat participarea României la Marele Război, rolul Casei Regale a României în evoluția României moderne, marcarea celor 100 ani de la Marea Unire, precum și a celor 100 ani de la actul de întoarcere a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, marcarea volumului decisiv al Regelui Mihai al României în întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și a efectelor acestui act în precipitarea înfrângerii lui Hitler. Am organizat un ciclu de conferințe, la Chișinău, Bălți. Cadrul care, sub genericul „Calea Europeană a Republicii Moldova”, cu editarea unor volume cu participări referențiale din Republica Moldova, la care au participat experți, specialiști din domenii precum: Cristian Diaconescu, Teodor Meleșcanu, Iulian Chifu, Radu Carp, Sorin Bocancea, Daniel Șandru, ș.a. În acest context, salutăm inițiativa Rectorului Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, profesorul Tudorel Toader, de a înființa facultăți-extensii de Teologie Ortodoxă, pentru formarea teologilor-profesori și preoți – într-un context geostrategic foarte dificil. De fapt, comportamentul nostru academic este caracterizat de valoarea solidarității universitare, atât ca prieteni de stat, cât și privați, în plan național și internațional. În actualul context geostrategic, cu un conflict major la graniță, după doi ani de pandemie, rolul universităților din România devine esențial pentru pregătirea tinerilor pentru un viitor, deseori, impredictibil. Ca membri ai sistemului Bologna, promovând valorile euro-atlantice, universitățile rămân adevărate redute ale științei și culturii, ale umanismului și drepturilor fundamentale ale omului.
A consemnat Ciprian Traian STURZU