Reviste nemţene de alaltăieri, de ieri şi de azi

În judeţul Neamţ de odinioară apăreau mai multe reviste şi ziare care se răspândeau până în satele de munte. Ajungeau şi revistele şi ziarele mari, am descoperit la bătrânii din sate „Neamul românesc”, „Universul” sau „Realitatea ilustrată” şi „Ilustraţiunea română”. Dintre ziarele nemţene „Corespondenţa provincială” şi „Reformatorul” au avut cele mai multe apariţii.

În 1881 a apărut primul număr din „Asachi”, revistă ştiinţifică literară, cu un comitet de redacţie ce cuprindea pe Dr. D. Cantemir, I. Negrea, C. Hogaş, N. Juravschi şi Colonel G. Boteanu, Gr. Buţureanu, institutoarea Zulnia C. Isăcescu, învățătorii Ion Mironescu, Gh. A. Popovici sau P. Condrea.

„Șezătoarea” a fost prima revistă românească de literatură populară și folclor. Primul număr al revistei a apărut la Fălticeni la 1 martie 1892 sub conducerea lui Artur Gorovei, cu apariție lunară, până în 1931. Ajungea în satele nemţene coborând pe Bistriţa la Broşteni, Borca sau Călugăreni şi Hangu. Învăţătorul Petre Gheorgheasa publica deseori cele culese din sate, satiră muntenească de demult:

„Pe la noi pe la Mădei,

mămăliga-i şepte lei;

culeşerul şepte zloţi,

mai trăieşte dacă poţi! (…)

Fetele de la Mădei

parcă-s borş cu petrinjei.

Câte fete-s pe pământ

ca la Borca nu mai sunt

îmbrăcate şi frumoase

ce folos, că-s ticăloase!

Că mănâncă nespălate

şi se culcă neînchinate,

fac copii nemăritate“.

Revista „Apostolul” are anul I şi numărul 1 în noiembrie 1934 şi aflăm că este o „revistă didactică-literară pentru învăţământul primar” şi „apare o dată pe lună sub îngrijirea lui Constantin Luchian, Vasile Gaboreanu, Vasile Scripcariu, Mihail D. Stamate, Ion Rafail, Mihail Avadanei”. O prima revistă „Apostolul” descoperită de către autor era din 1938 şi doar vreo jumătate din ea, fără copertă, dar, foarte important, în această parte era „Plutaşii pe Bistriţa” a lui Constantin Tănase-Teiu, de loc din Coroiu, comuna de astăzi Poiana Teiului. Era prezentat traseul plutaşului de Dorna la Piatra, ilustrând locuri, oameni, legende şi poveşti şi începea astfel:

„Foaie verde păltinaş

Mă făcu mama plutaş

Iar tăicuţu’ meu săracu’

Mi-a dat şpranga şi ţuiacu’

Şi mi-o zis: Hai, măi băiete,

Treci la plute, nu la fete…”

Urmarea a fost consultarea la fondul de carte şi presă veche al Bibliotecii „G.T. Kirileanu” a „Cântecului plutaşului”, a „Cântecului recrutului” sau articolele de proză şi culegerile de folclor „De pe valea Bistriţei”, „Cântecul urâtului”, „Cântecul de străinătate”, „Bădica Vasile”, „Urâtul”, „Caimacami şi ciobani”. Dar, tot în „Apostolul”, necrologul învăţătorului mort pe front. Dar şi diverse scrieri de fiii de seamă ai munţilor Neamţului: Constantin Matasă din Răpciuni, Gheorghe Ungureanu de la Schitul Ceahlăului şi Constantin Turcu de la Izvorul Alb. Ultimul numit a făcut clasele primare la Grinţieş, gimnaziul la Hangu, liceul la „Rareş” şi a fost unul dintre redactorii de la începuturile „Apostolului” şi menţionăm articolele sale din această revistă, concentrate asupra unei „culturi regionale”: „Străvechiul trecut al ţinutului Neamţului în lumina cercetărilor preistorice”, „Judeţul Neamţ în memoriile Reginei Maria”, „Rolul bisericii” etc., sau articolele Aurorei Capşa-Turcu, G.T. Kirileanu, Leon Mrejeru, Constantin Luchian, Gavril Galinescu sau Gheorghe Săvinescu.

Numărul 1 al ziarului „Avântul” de la Piatra Neamţ apărea la 4 martie 1928. Ziarul avea doi redactori administratori, profesorul D.I. Stahiescu şi Constantin Turcu şi colaboratori cu nume importante din Piatra-Neamţ: G.T. Kirileanu, M. Avădanei, V. Ţăranu, C. Luchian, V. Şoarec, I. Tăzlăoanu, V. Andrei, A. Rotundu şi a militat pentru susţinerea românismului, a criticat politicianismul, a militat contra jafului de bani publici, pentru modernism şi modernitate, pentru ortodoxie, respectând şi celelalte religii, pentru promovarea valorii şi aruncarea la coş a imposturii şi lipsei de profesionalism.

Profesorul Ştefan Ţifui de la Grinţieş îşi amintea despre una dintre singurele reviste de matematică din mediul rural apărută pe vremea lui Ceauşescu „Gazeta micilor matematicieni”: „În anul 1972, mă pregăteam pentru examenul de gradul al doilea. Cu această ocazie am stabilit, cu o parte din elevi, să scoatem o mini-gazetă de matematică a şcolii, necesară şi elevilor care nu au posibilităţi de pregătire în familie (se ştie situaţia elevilor din mediul rural)”.

Primele numere au circulat în şcolile din localitate şi conţineau probleme simple, accesibile tuturor elevilor, iar apoi probleme propuse de către profesorii de pe Valea Bistriţei mijlocii Mihai Doroftei, Ion Andronic, Constantin Cotârgăşanu, Constantin Păvăleanu; profesorul braşovean Mihail Bencze, Vasile Ţifui, fratele său, profesor de matematică la Piatra-Neamţ, la fel ca profesorii Ion Diaconu şi Vasile Ţăruş, mai apoi Ionel Fota din Izbiceni-Olt, Lucian Tuţescu din Craiova, Constantin Dragomir din Valea Ursului, judeţul Argeş. Dar, fără îndoială, cel mai mare sprijin l-a avut de la cunoscutul matematician Constantin Ionescu-Ţiu de la Bucureşti,

În revista „Alfa”, nr. 2 din 2009, profesorul Ţifui scria despre „revista care a fost”: „Ultima problemă din G.M.M. a fost cu nr. 6123 a prof. Lucian Tuţescu. G.M.M. a fost apreciată de colegi, profesori şi de I.S.J. Neamţ, de la care n-am primit nici un ajutor. Ea a fost modestă faţă de alte reviste, dar meritul nostru a fost acela că 2-3 profesori de la şcoala din Grinţieş au reuşit să arate că matematica nu se dezvoltă numai la oraşe mai mici sau mai mari, ci şi pe vârful unui deal, acolo unde se află Şcoala Nr. 1 Grinţieş”.

„Ţara Hangului” a apărut în 1995, prin strădania învăţătorului Teoctist Galinescu din Chiriţeni, care a înfiinţat Fundaţia Culturală „Gavriil Galinescu”. Numărul 48 din anul XIII, 2008, a fost primul fără fondatorul său. Din păcate, revista a dispărut la scurt timp după întemeietorul ei. O adevărată bibliotecă documentară a fost această revistă, care s-a concentrat în special pe istoria şi etnografia regiunii de la poale de Ceahlău. Au fost publicate scrierile lui Constantin Tănase-Teiu, ale lui Gheorghe Baltă şi a altor învăţători şi preoţi din sate. Teoctist Galinescu a fost sprijinit de profesorii Gheorghe Drugă şi Dorel Rusu şi inginerul Mihai Bulai, un erudit al Văii Muntelui.

La 1 decembrie 1995 a apărut primul număr al revistei Liceului ”Mihail Sadoveanu” Borca și al Fundației Scriitor „Aurel Dumitrașcu”, Biblioteca din Nord”. Inițiativa a aparținut directoarei de atunci a liceului, Maria Lungu. Aurel Dumitrașcu, în perioada sa de profesorat la Borca, și-a dorit să înființeze o revistă a elevilor, dar nu a mai apucat să-și pună dorința în aplicare. Revista s-a numit „Biblioteca din Nord” după titlul unui volum de poezii al lui Aurel Dumitrașcu. Redactor şef a fost Ileana Budăi, manager general era directorul Maria Lungu, alături de prof. Lucia Coşula, bibliotecara Camelia Geană, Marcela Condor, Stejărel Cusmir, Petronela Caia, învăţător Manuela Mujdei. Au scris în acest prim număr ce avea 16 pagini: Gheorghe Ţigău, Cătălin Coşula, Lucia Coşula, Iolanda Lupescu, Maria Lungu

Au publicat de-a lungul timpului articole în revista „Biblioteca din Nord” profesorul Constantin Cojocaru-Țuiac, tenorul Teodor Ilincăi, actrița Camelia Paraschiv-Katai, farmacistul toxicolog Dumitru Nastasă, colonelul Petru Nastasă, prof. univ. dr. ing. Vasile Cojocaru-Filipiuc, scriitorul Adrian Alui Gheorghe, scriitorul Daniel Corbu, dr. ing Mihai Niculiță şi încă mulţi alţii. În 2005, colectivul de redacţie condus de doamna profesor Maria Lungu cuprindea pe bibliotecara Iolanda Lupescu, profesoara Ecaterina Ţupu, Adriana Niculiţă, Vasile Amariei sau Despina Gheorghiu. După o pauză de câţiva ani, în 2010, revista avea ca preşedinte onorific pe profesoara Maria Lungu, redactor şef pe bibliotecara Iolanda Lupescu şi redactori pe profesorii Vasile Amariei, Oana Gondor Rusu, Gheorghe Carază şi câţiva elevi din clasele mari. În 2025, apărea ediţia de toamnă, sub auspiciile unui colectiv de redacţie condus de Iolanda Lupescu, sprijinită de membrii Clubului de Jurnalism de la liceu.

Revista „Catharsis” s-a fondat în 2004, iar din 2009 funcţionează sub auspiciile Editurii Cetatea Doamnei din Piatra-Neamţ. Încă de la începuturi şi-a dorit să fie mai mult decât o revistă şcolară, ci o revistă a regiunii. Şi cei care au scris pentru „Catharsis” merită amintiţi: Dorel Rusu, Cristian Vatamanu (Poiana Teiului), Mihai Bulai (Ceahlău), Constantin Tomşa, Viorel Nicolau, Gheorghe Radu, Daniel Botez, Mihai Floroaia (Piatra-Neamţ), Cezar Ţucu (Tazlău), Ion Asavei, Mariana Călinescu, Xenia Sârbu, Mihai Apopei (Bicaz), Emanuel Bălan (Târgu-Neamţ), Dionisie Savin (Crăcăoani), Iulian Săndulache, Silviu Costachie (Bucureşti). Această înşiruire este cea mai bună recomandare a revistei. În 2023 s-a calificat la etapa naţională între primele 10 reviste de gimnaziu şi a primit Premiul al III-lea, iar în 2024 a fost recompensată cu Premiul al II-lea.

TVR Iași în vizită la „Ecoul Munţilor” O revistă regională a apărut în toamna lui 2000: „Ecoul Munţilor”, cu apariţie săptămânală, la care au colaborat în special cadrele didactice de pe Valea Muntelui. Mai mulţi ani a avut o răspândire deosebită în sate, dar, ca orice lucru bun la început, pierde din esenţă şi consistenţă şi se închide. În 2022, revista regională „Ecoul Munţilor” a apărut într-o serie nouă şi redacţia este la Grinţieş, colaboratorii fiind, în principal, elevi şi profesori de pe Valea Muntelui, de la Broşteni la Pângăraţi, de la Bicaz Chei până la Crăcăoani. O adevărată şcoală s-a născut, pe lângă publicişti mai vechi făcându-şi ucenicia cei tineri şi, mai mult, Asociaţia Pro Grinţieş a desfăşurat în vara lui 2025 „Tabăra de Jurnalism pentru Copii” numită sugestiv „Catharsis”…