Unul din puținele cazuri din Neamț de omor soldat cu o condamnare la peste două decenii de închisoare, deși cadavrul victimei nu a fost găsit niciodată, este cel care a fost denumit generic „Elodia de Neamț”. Asta deoarece totul pare cumva la indigo cu cazul avocatei Elodia Ghinescu, care a dispărut fără urmă, caz dezbătut pe larg la nivel național, dosar în care soțul avocatei, polițist de profesie, a fost condamnat pentru omor chiar și în lipsa cadavrului. La fel au stat lucrurile și în cazul de Neamț care a fost instrumentat, de la un anumit moment dat, de procurorul Marius Iacob, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, magistratul care a investigat și dispariția avocatei Elodia Ghinescu. „Modus operandi” a fost cam același, dar punctual cazul din Neamț a constat în dispariția unei tinere din Tașca care nu a mai fost găsită niciodată, nici vie, nici moartă. Judecătorii l-au găsit vinovat pe fostul soț, Narcis Costel Țuțuianu, acesta fiind condamnat la 20 de ani de închisoare pentru multiple infracțiuni, inclusiv omor. Cazul a ținut trează atenția opiniei publice din județ și din țară mult timp.
Miza omorului – o casă construită în timpul căsătoriei
Victima infracțiunii de omor a fost Ramona Pruteanu, în vârstă de 24 de ani, din localitatea Tașca. Tânăra avea un copil când l-a întâlnit pe Narcis Costel Țuțuianu, de 27 de ani, iar la scurt timp au format un cuplu și s-au căsătorit. Cercetările efectuate în cadrul anchetei au relevat faptul că bărbatul a avut un interes material în mariajul cu Ramona Pruteanu. Asta deoarece dorea să construiască o casă, banii nu erau suficienți, și avea nevoie de un credit bancar. Căsătoria era un factor suplimentar de eligibilitate pentru obținerea împrumutului bancar, bonitatea fiind mai mare deoarece soția lucra, ceea ce însemna solvabilitate în achitarea împrumutului. Casa a fost construită, dar în scurt timp au apărut tensiuni în cuplu, dar și infidelități de ambele părți, așa că divorțul a devenit iminent. Ramona Pruteanu nu a vrut să plece din căsnicie cu mâna goală, a ridicat pretenții la casă, ceea ce a fost de neacceptat pentru soțul ei și, în cele din urmă i-ar fi adus sfârșitul tragic.
Momentul fatidic – ianuarie 2012
În ianuarie 2012 Ramona Pruteanu lucra la o firmă din zonă iar în seara de 22 ianuarie a fost adusă până aproape de casă de colegi, cu mașina. Aceștia au lăsat-o la circa 200 de metri de casa în care o aștepta mama ei. Ar fi trebuit să traverseze un pod și în cel mai scurt timp ar fi trebuit să ajungă la domiciliu. Și-a luat la revedere, a coborât din mașină, iar acela a fost momentul în care a fost văzută ultima dată în viață. Nu a mai ajuns acasă și nici nu a venit la serviciu a doua zi, astfel că ulterior anchetatorii au ajuns la concluzia că cel mai probabil a fost ucisă la scurt timp după ce s-a despărțit de colegi, poate imediat ce a dispărut din raza vizuală a acestora. Chiar dacă nimeni nu a văzut-o timp de două zile, mama ei a reclamat dispariția abia pe 24 ianuarie. Acest lucru a îngreunat foarte mult ancheta pentru că între timp a nins, iar zăpada a acoperit definitiv toate urmele care fi putut să fie exploatate de criminaliști. Principalul suspect a fost Narcis Costel Țuțuianu, fostul soț.
Căutarea cadavrului
De la bun început a fost luată în calcul varianta ca tânăra să fi fost ucisă chiar în noaptea dispariției, iar cadavrul să fi fost aruncat în Lacul Izvorul Muntelui. Dar, la acel moment, în lipsa cadavrului, era dificil de mers pe ipoteza omorului, corpul victimei în orice stare s-ar fi aflat, reprezentând proba supremă într-un caz de omor. Acest lucru nu a dus la stoparea cercetărilor, dar căutările au fost de durată, alocând timp suplimentar pentru presupusul ucigaș de a scăpa de eventualele probe care l-ar fi putut incrimina. Zona a fost periată zile la rând, atât pe uscat cât și pe luciul de apă și maluri, fiind solicitat și ajutorul scafandrilor, dar fără nici un rezultat pozitiv. Au fost audiate zeci de persoane, inclusiv patronul la care a lucrat Ramona Pruteanu, Viorel Munteanu, cel care a adus-o acasă în noaptea dispariției și cel care a văzut-o ultima dată în viață, dar și membrii familiei, cerc de prieteni și anturaj. Narcis Costel Țuțuianu a fost dus la poligraf, chiar dacă detectorul de minciuni nu era probă în procesul penal, putea constitui direcția pe care să o ia ancheta. Trebuie spus că ajuns la testare Țuțuianu a încercat să-l mituiască pe unul din experți. Rezultatul a fost cel intuit de anchetatori, stabilindu-se că Țuțuianu nu era sincer și avea un comportament simulat.
Propunere eșuată de arestare preventivă
După dispariția Ramonei Pruteanu telefonul ei mobil a fost inactiv câteva luni bune. Brusc s-a reactivat la 4 luni distanță de la dispariția femeii, iar cercetările au stabilit că aparatul telefonic a fost folosit de fostul soț. S-a mai concluzionat că acesta ar fi amanetat o brățară de aur pe care fost soție o purta permanent și ar fi avut-o chiar și în ziua dispariției. Toate acestea au constituit o „portiță” pentru anchetatori care nu l-au pus sub acuzare pentru omor pe Țuțuianu, dar au cerut arestarea preventivă pentru acuze de tâlhărie, fals în declarații și dare de mită (expertului de la poligraf), toate faptele având legătură cu dispariția Ramonei Pruteanu. Instanța a respins propunerea de privare de libertate. Mediatizarea cazului și asemănările izbitoare cu cazul Elodia Ghinescu au făcut ca dosarul să fie preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul Marius Iacob a sesizat Tribunalul București cerând arestarea preventivă a lui Țuțuianu. „Probatoriul administrat a mai relevat că relația dintre inculpat și victimă era, în ultimul timp, tensionată, ca urmare a discuțiilor în contradictoriu purtate cu privire la partajarea unui imobil construit de cei doi soți în timpul căsătoriei. De altfel, pentru a preîntâmpina partajarea imobilului, în luna mai 2011, inculpatul Țuțuianu Costel Narcis a vândut mamei sale, anterior desfacerii căsătoriei, imobilul în cauză, declarând în fals în fața notarului că este necăsătorit, deși căsătoria a fost desfăcută câteva luni mai târziu, respectiv în luna noiembrie 2011”, se arăta în comunicatul Parchetului General. Propunerea a fost admisă de Tribunalul București, iar suspectul a fost arestat pe 11 iunie 2013.
Sperjur comis de o minoră pentru salvarea presupusului autor



Anchetatorii au cerut sprijinul FBI
În rezolvarea acestui caz complicat anchetatorii nu au ezitat să ceară sprijinul Biroului Federal de Investigații din SUA, celebrul FBI. Până la data trimiterii în judecată nu a venit nici un răspuns de la americani, așa că procurorii s-au bazat pe propriile forțe. Căutarea victimei nu a încetat nici o clipă probele au demonstrat că din noaptea în care a dispărut Ramona Pruteanu nu a mai dat nici un semn de viață. Nu a efectuat operațiuni bancare, nici prin Western Union, nu a depus declarații și nu a efectuat plăți la ANAF. Căutarea a fost completată de verificări în bazele de date ale Poliției privind accidentele, au fost verificate și comparate amprentele cu cele ale persoanelor sau cadavrelor cu identitate necunoscute. Nici unul din aceste demersuri nu a avut rezultat, iar audierile au relevat că femeia era puternic atașată de familie, mai ales de mamă și copilul ei minor, și nu ar fi plecat benevol, fără să spună nimănui sub nici un motiv.
Declararea judecătorească a morții
Având în vedere toate aceste considerente, mama Ramonei Pruteanu s-a adresat instanței cu o cerere de declarare judecătorească a morții fiicei ei. Solicitarea a intrat pe rolul Judecătoriei Bicaz iar procesul a avut doar câteva termene în care au fost audiați toți care au văzut-o în viață pe tânără în momentele premergătoare dispariției. Pe 24 ianuarie 2014, la doi ani distanță de la momentul anunțării dispariției, judecătorii au dat verdictul și au stabilit că femeia este decedată. Anterior acestui moment, pe 1 octombrie 2013 Țuțuianu a fost trimis în judecată pentru acuzația de omor și profanare de cadavre. În fața judecătorilor bărbatul s-a declarat nevinovat. Anchetatorii au stabilit că omorul ar fi avut loc pe 22 ianuarie, în intervalul orar 18:00 și 19:00, iar ulterior cadavrul a fost ascuns undeva pe malul lacului sau aruncat în apa barajului Bicaz. „În urma analizei criminalistice asupra autoutilitarei (mașina lui Țuțuianu, n.r.), au fost evidențiate mai multe urme dinamice de culoare brun-roșcat, sub formă de stropi, ce au fost supuse expertizării genetice care a relevat «concordanța perfectă» între urmele cu aspect de sânge uman și profilul ADN al victimei“, conform rechizitoriului.
Fratele acuzatului, adus cu forța la proces
În fața instanței, pentru audieri, a fost citat fratele lui Narcis Țuțuianu, dar cum acesta nu a venit benevol, a fost adus cu mandat, de polițiști. Acesta nu a dorit să dea declarații și cum era și nițel băut, a fost lăsat să plece. A fost audiat un angajat al lui Viorel Munteanu, acolo unde lucraseră atât victima, cât și presupusul autor. Bărbatul a susținut că a doua zi după crimă, pe 23 ianuarie 2012, patronul l-ar fi întrebat dacă știe că Ramona Pruteanu nu ajunsese acasă în noaptea anterioară și a declarat că habar nu avea. Apoi ar fi mers cu Țuțuianu, cu barca pe lac, la punctul „Stână”, pentru a aduce căpriori. La un moment dat Țuțuianu l-ar fi lăsat singur pe mal și ar fi mers către tunelul de aducțiune, unde apa are o adâncime de 60 de metri, este un loc foarte abrupt și strâmt. Doar că în zonă erau numai copaci maturi, nu și căpriori, și deși până la tunel ar fi făcut cam 10 minute, bărbatul a lipsit cam trei sferturi de oră. Viorel Munteanu i-ar fi întrebat ce au căutat cu barca la tunel, iar martorul a spus că el a rămas pe mal și a fost doar colegul Țuțuianu, dar nu știe ce a făcut. Acesta din urmă a negat că ar fi fost la tunelul de aducțiune. „Era cel mai harnic de la mine, dar foarte închis. Niciodată nu zâmbea. Înjura rar, dar înjura de cădea cerul. Toți sfinții îi pomenea. Odată a dat atât de tare cu piciorul într-un câine încât a murit pe loc”, a declarat Viorel Munteanu în fața judecătorilor. A admis că a avut o relație cu Ramona Pruteanu, dar după divorțul acesteia. Apoi a fost întrebat dacă-l bănuiește pe fostul angajat de omor: „Da, îl bănuiesc, din primele zile îl bănuiesc pe Țuțuianu de crimă, mai sunt și alte argumente, anterior o urmărise câteva zile“, a declarat Munteanu sub jurământ.
Sentință definitivă – 20 de ani de închisoare
Instanța de fond, Tribunalul Neamț, a decis că Narcis Costel Țuțuianu a ucis-o pe Ramona Pruteanu și a ascuns cadavrul într-un loc necunoscut. S-a apreciat că, după ce s-a despărțit de Viorel Munteanu, care a adus-o în apropierea casei, fostul soț a acostat-o, ar fi agresat-o în compartimentul de marfă al mașinii carosate, lucru dovedit de urmele de sânge și traiectoria stropilor, apoi cadavrul a fost dus în zona tunelului de aducțiune de la baraj. „Contrar susținerilor inculpatului, autoutilitara sa a fost surprinsă într-o înregistrare a unei camere de supraveghere de pe raza orașului Bicaz, analizată de Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul SRI, trecând pe strada Barajului în direcția lacului de acumulare la ora 01:16 și revenind la orele 03:46 din dimineața zilei de 23.01.2012, aspect ce se coroborează și cu declarațiile martorului M.V. care în același interval orar a observat autoutilitara inculpatului pe drumul ce ocolește lacul, spre localitatea Izvorul Alb“, au punctat judecătorii în motivarea sentinței. Decizia a fost atacată de Țuțuianu, iar pe 24 iunie 2015 a fost pronunțată sentința definitivă, în final perioada de detenție fiind redusă cu doi ani. Cazul „Elodia de Neamț” s-a încheiat cu o pedeapsă 20 de ani de închisoare, iar Narcis Țuțuianu a fost obligat la plata unor despăgubiri de câte 20.000 de euro părinţilor fostei soții, câte 5.000 de euro celor patru surori ale femeii și câte 170 de lei pe lună, pentru fiul minor al Ramonei Pruteanu până la data majoratul acestuia, martie 2023. Aflat după gratii Țuțuianu nu s-a remarcat prin acțiuni judecătorești. De doar două ori s-a adresat instanței cu o contestație la executare, dar nu a cerut liberarea condiționată.
Gabi SOFRONIA
FOTO: Cotidianele Ceahlăul, Monitorul și Realitatea de la acea vreme



Momentul fatidic – ianuarie 2012
Propunere eșuată de arestare preventivă
Declararea judecătorească a morții
Sentință definitivă – 20 de ani de închisoare

