Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una dintre cele mai importante urgențe medicale ale secolului nostru și o cauză majoră de dizabilitate și deces la nivel mondial. În contextul îmbătrânirii populației și al creșterii frecvenței bolilor cardiovasculare și metabolice, povara acestei afecțiuni este în continuă creștere. Cu toate acestea, un aspect esențial trebuie subliniat: multe accidente vasculare cerebrale pot fi prevenite, iar recunoașterea rapidă a simptomelor poate schimba radical evoluția pacientului.
În neurologie există o expresie care reflectă perfect gravitatea unui accident vascular cerebral: „Time is Brain” – timpul înseamnă creier. Creierul este un organ extrem de activ, consumând aproximativ 20% din oxigenul utilizat de întreg organismul. Spre deosebire de alte țesuturi, neuronii nu au rezerve semnificative de oxigen și glucoză, iar întreruperea circulației sanguine determină afectarea rapidă a acestora. În fiecare minut în care un vas cerebral rămâne blocat, milioane de neuroni pot fi pierduți, iar șansele unei recuperări complete scad.
Un accident vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge către o anumită regiune a creierului este întrerupt sau atunci când un vas de sânge se rupe. În funcție de mecanismul de producere, AVC-ul poate fi de două tipuri. Cel mai frecvent este AVC-ul ischemic, responsabil pentru aproximativ 85% dintre cazuri, care apare prin blocarea unei artere cerebrale de către un cheag de sânge. Al doilea tip este AVC-ul hemoragic, care reprezintă aproximativ 15% dintre cazuri și este determinat de ruperea unui vas cerebral și apariția unei sângerări la nivelul creierului. Deși mai rar, acesta este adesea asociat cu forme mai severe de boală.
Din fericire, medicina modernă dispune astăzi de tratamente capabile să limiteze afectarea cerebrală în anumite forme de AVC ischemic, însă eficiența acestora depinde în mod direct de timpul scurs de la apariția simptomelor până la evaluarea într-un centru specializat. De aceea, recunoașterea rapidă a semnelor de alarmă este esențială.
Un AVC se instalează de cele mai multe ori brusc. O persoană care cu câteva minute înainte se simțea perfect bine poate prezenta dintr-o dată asimetria feței, cu căderea unui colț al gurii, slăbiciune sau amorțeală la nivelul unui braț sau picior, dificultăți de vorbire, imposibilitatea de a găsi cuvintele potrivite, tulburări de vedere, pierderea echilibrului sau o durere de cap severă și neobișnuită.
Pentru a facilita recunoașterea rapidă a acestor simptome, specialiștii folosesc regula FAST. Litera F (Face) se referă la modificările apărute la nivelul feței, precum asimetria facială. Litera A (Arm) indică slăbiciunea unui braț sau incapacitatea de a menține ambele brațe ridicate. Litera S (Speech) semnalează tulburările de vorbire, iar litera T (Time) amintește cel mai important lucru: timpul este esențial și trebuie apelat imediat numărul unic de urgență 112. Nu trebuie așteptată dispariția simptomelor și nu trebuie administrate medicamente fără recomandare medicală.
Există însă o situație care poate fi înșelătoare: atacul ischemic tranzitoriu (AIT). Acesta apare atunci când circulația cerebrală este întreruptă temporar, iar simptomele sunt identice cu cele ale unui AVC, însă dispar complet în câteva minute sau ore. Mulți pacienți consideră în mod greșit că, odată ce simptomele au trecut, problema nu mai există. În realitate, AIT-ul este un semnal de alarmă important și poate preceda un accident vascular cerebral major în zilele sau săptămânile următoare. Din acest motiv, orice episod de acest tip necesită evaluare neurologică de urgență.
Riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral este influențat de numeroși factori. Hipertensiunea arterială rămâne principalul factor de risc modificabil, dar diabetul zaharat, nivelul crescut al colesterolului, fibrilația atrială, fumatul, obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de alcool și tulburările de somn, precum apneea obstructivă în somn, contribuie semnificativ la apariția bolii. Deși AVC-ul este mai frecvent la vârstnici, tot mai multe cazuri sunt diagnosticate și la persoane active profesional, inclusiv la adulți sub 55 de ani.
Partea încurajatoare este că o proporție importantă a accidentelor vasculare cerebrale poate fi prevenită prin controlul factorilor de risc. Monitorizarea și tratamentul corect al hipertensiunii arteriale, renunțarea la fumat, adoptarea unei alimentații de tip mediteranean, practicarea regulată a activității fizice, menținerea unei greutăți corporale sănătoase și controlul diabetului și al colesterolului reprezintă măsuri cu un impact major asupra sănătății creierului.
Consultul neurologic este necesar după orice episod suspect de AVC sau atac ischemic tranzitoriu, dar și atunci când apar simptome neurologice inexplicabile sau la persoanele care prezintă mai mulți factori de risc vascular. Evaluarea precoce poate permite identificarea problemelor înainte de apariția unui eveniment sever.
Mesajul cel mai important pe care fiecare dintre noi trebuie să îl rețină este simplu: accidentul vascular cerebral este o urgență în care reacția rapidă poate salva creierul și poate salva viața. Familia, prietenii și colegii de serviciu au un rol esențial în recunoașterea simptomelor și în apelarea imediată a serviciilor de urgență.
În fața unui AVC nu trebuie să așteptăm „să treacă”. Nu trebuie să căutăm explicații alternative și nici să încercăm tratamente improvizate acasă. Un singur gest poate face diferența: apelul rapid la 112. Pentru creier, fiecare minut contează.
Dr. Alin CIUBOTARU, MD, PhD
Medic specialist neurolog, Doctor în Științe Medicale,
Cadru didactic – Disciplina Neurologie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași
