În urmă cu câțiva ani, o știre făcea turul redacțiilor: viceprimarul comunei Bahna, Emil Prisecaru, fusese arestat, fiind acuzat că a provocat un accident mortal și a plecat de la locul faptei. La câteva luni distanță, edilul, care avea atunci 73 de ani, a fost suspendat din PSD. Ulterior, informațiile despre acest dosar au fost puține.

La prima vedere, soluțiile pot părea contradictorii: dacă inculpatul nu a fost găsit vinovat pentru producerea accidentului mortal, de ce a primit o pedeapsă cu executare pentru părăsirea locului faptei? Motivarea sentinței Judecătoriei Roman explică argumentele și temeiurile legale avute în vedere de instanță. Decizia nu este definitivă.
Ce a stabilit ancheta
Potrivit actelor de urmărire penală, faptele s-au petrecut în noaptea de 23 spre 24 octombrie 2023, în jurul orei 21:17. Emil Prisecaru conducea un autoturism VW Touareg pe un drum din comună, când a observat un obstacol pe carosabil. Conform anchetatorilor, în momentul în care șoferul a realizat că este vorba despre o persoană, circula cu o viteză prea mare pentru a mai putea evita impactul. Pentru a evita o manevră care ar fi putut produce consecințe și mai grave, ar fi încadrat victima între roțile mașinii și a trecut peste aceasta. Nu a oprit și și-a continuat drumul.
Anchetatorii au reținut că, deși ar fi conștientizat că este vorba despre un om, nu s-a interesat de starea victimei, nu a anunțat poliția și nu a apelat 112. A doua zi, în jurul orei 8:25, ar fi mers la o spălătorie auto, unde ar fi spălat partea inferioară a autoturismului cu un turbojet. Victima, un localnic în vârstă de 74 de ani, a decedat la scurt timp. Expertiza medico-legală a stabilit că moartea a survenit în urma unui accident rutier. Analizele toxicologice au indicat o alcoolemie de 0,75 la mie alcool etilic în sângele victimei.
Autorul accidentului și mașina implicată au fost identificați a doua zi. Un martor a declarat că, în seara precedentă, în jurul orei 19:00, Emil Prisecaru ar fi fost la locuința sa, unde fiecare ar fi consumat circa 400 ml de vin, timp de aproximativ o oră și jumătate. Ulterior, fostul viceprimar ar fi plecat la volanul mașinii personale, vehicul surprins de o cameră de supraveghere pe drumul comunal unde a avut loc accidentul, în jurul orei 21:17.
La perchezițiile efectuate ulterior la locuința inculpatului și la autoturism au fost identificate urme biologice. Acestea se aflau pe partea stângă a mașinii, inclusiv pe contra-aripile roților, spoilerul stânga-spate, scutul motor și toba de eșapament. Raportul de constatare criminalistică a stabilit că urmele aparțineau victimei. De asemenea, anchetatorii au constatat existența unor modificări artizanale care ar fi redus garda la sol a autoturismului cu cel puțin cinci centimetri. La momentul identificării de către polițiști, Emil Prisecaru nu avea alcool în sânge.

Pietonul, culcat pe carosabil și îmbrăcat în haine închise la culoare, putea fi observat ca obstacol de la cel puțin 100 de metri, însă nu putea fi identificat ca persoană decât de la aproximativ 20 de metri. Experții au concluzionat că, din acel moment, șoferul a apreciat corect că nu mai poate opri autoturismul și nici nu poate ocoli obstacolul, astfel că a efectuat manevra de încadrare a corpului între roți.
„Chiar și în ipostaza pe care o susține numitul (…) că nu a auzit nimic și nu a simțit nimic la trecerea peste corpul persoanei, el a știut că trece peste corpul unui om, a conștientizat dinainte că va trece peste corpul unei persoane, ceea ce l-a determinat să încadreze persoana între roți”, se arată în motivarea sentinței, publicată de rejust.ro.
Concluziile instanței de judecată
La începutul procesului, inculpatul a arătat că nu recunoaște situația de fapt descrisă în rechizitoriu și nu a solicitat judecarea în procedură simplificată, care ar fi presupus recunoașterea faptelor și reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime. Emil Prisecaru s-a prevalat de dreptul la tăcere pe parcursul procesului. Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și al judecății, instanța a reținut că șoferul ar fi observat obstacolul de la circa 100 de metri, fără a-l putea identifica inițial ca persoană. El nu ar fi frânat, iar victima a fost încadrată între roțile autoturismului.
Bărbatul aflat pe carosabil ar fi fost comprimat între șasiul mașinii și partea carosabilă și târât circa 2,5 metri, leziuni care au condus la deces. Nu s-a putut stabili cu certitudine dacă inculpatul a oprit autoturismul după impact, însă instanța a reținut că acesta nu a anunțat accidentul și și-a continuat deplasarea.
„Instanța reține relevant aici a preciza faptul că, la momentul observării obstacolului, circa 100 metri anterior impactului, inculpatul nu avea niciun motiv să frâneze sau să încetinească, având în vedere că nu cunoștea care este natura acestui obstacol”, se arată în motivare.
Judecătorii au apreciat că, în clipa în care și-a dat seama că pe carosabil se află un om, la aproximativ 20 de metri, inculpatul nu mai putea evita impactul prin frânare sau ocolire. Deși conducea cu o viteză peste limita legală, pe un sector pe care viteza maximă permisă era de 90 km/h, instanța a concluzionat că depășirea acesteia nu a fost determinantă în producerea accidentului mortal. Potrivit expertizelor, accidentul nu putea fi evitat nici la viteza legală, ci numai la o viteză de cel mult 40 km/h.

Instanța a stabilit că, la apariția stării de pericol, șoferul nu mai putea evita accidentul, nici dacă ar fi circulat cu viteza legală. În analiza cauzei au fost avute în vedere și obligațiile încălcate de victimă, cea mai gravă fiind aceea că dormea pe carosabil. În aceste condiții, Emil Prisecaru a fost achitat pentru ucidere din culpă, instanța apreciind că fapta nu a fost comisă cu forma de vinovăție cerută de lege.
Pentru cea de-a doua acuzație, judecătorii au reținut că, la momentul apelului la 112, făcut în dimineața următoare, în jurul orei 8:25, la locul accidentului a fost găsită doar victima, nu și șoferul. Identificarea acestuia a necesitat cercetări suplimentare. Faptul că accidentul nu a fost anunțat, că victima a fost lăsată fără ajutor și că autoturismul a fost spălat dedesubt cu un turbo-jet au cântărit în individualizarea pedepsei. Instanța a apreciat că aceste acțiuni au îngreunat aflarea adevărului și au indicat o încercare de ascundere a urmelor.
„În prezenta cauză, prin acțiunea de părăsire, inculpatul s-a comportat în mod josnic, egoist, lipsit de etică și cu încălcarea gravă a obligațiilor ce îi revin unui conducător auto, acționând într-un mod tenebros, ascuns, cu scopul de a se sustrage de la răspunderea penală”, a concluzionat instanța.
Pentru infracțiunea de părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia, fostul viceprimar a primit o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Emil Prisecaru a fost reținut 24 de ore la data de 24 octombrie 2023, apoi a fost arestat preventiv între 25 octombrie și 11 noiembrie 2023. Ulterior, a fost plasat în arest la domiciliu până la 16 decembrie 2023. La finalul procesului de la instanța de fond, acesta a fost obligat și la plata a 8.000 de lei, cheltuieli judiciare. Sentința Judecătoriei Roman nu este definitivă.
Gabi Sofronia

Parteneri
Mesagerul Bacău
Încă o lună până la începerea școlii. Calendarul anului școlar 2026-2027
ZCH
Suceava. Salvare la limită după un accident montan
NewsEdge
Grăuntele de muștar și cât de puțină credință e necesară pentru adevăratele minuni
BusinessEdge
România evită din nou retrogradarea la junk. Moody’s păstrează ratingul Baa3 și perspectiva negativă



