În timp ce conducerea administrației din orașul de sub Cetate pare să se preocupe de problemele din mediul virtual, o plagă afectează grav imaginea orașului ”stațiune turistică de interes național”. Este vorba despre fenomenul cerșetoriei, ignorat sub lozinca,” nu avem ce face, nu avem legislație adecvată”, care ascunde indolența unei administrații care a pasat responsabilitățile reale celor care le-au promis rezolvări virtuale ale problemelor. Elena Didilă, un consilier local care pare să se îndrepte din ce în ce mai mult spre o candidatură cu șanse mai mult decât reale pentru funcția de primar, spune că situația a devenit de nesuportat în anumite zone ale orașului și generează numeroase nemulțumiri în rândul cetățenilor.
Pe 10 august 2026, alesul local a depus în atenția primăriei și CL o propunere de pentru implementarea programului local ”Siguranță în Spațiul Public”, pentru prevenirea și combaterea cerșetoriei agresive, protejarea persoanelor vulnerabile și dotarea Poliției Locale Târgu-Neamț cu camere corporale. În plus, este esențial ca Târgu-Neamț să devină un oraș sigur și primitor pentru toți cetățenii.
„Problema nu o reprezintă situația socială, originea sau apartenența etnică a persoanelor care organizează, încurajează sau beneficiază de pe urma cerșetoriei, ci anumite comportamente semnalate în spațiul public: cerșetorie repetată și insistentă, abordare agresivă a trecătorilor, urmărirea acestora, injurii amenințări, scuipat, precum și posibila folosire a minorilor în scop de cerșetorie. De asemenea, trebuie verificat dacă există situații în care persoane din alte localități sunt transportate în mod repetat la Târgu-Neamț și dacă în spatele unor asemenea activități există persoane”, se arată în propunerea respectivă.
În contextul acestor probleme, Târgu-Neamț trebuie să își regândească strategiile de abordare a cerșetoriei, având în vedere impactul negativ asupra comunității.
Inițiatoarea consideră că fenomenul nu poate fi rezolvat prin aplicarea unor amenzi contravenționale, fiind necesară o abordare coordonată, care să combine măsurile de ordine publică cu intervenția socială, protecția minorilor și colaborarea dintre instituții. Pentru că cerșetoria nu trebuie acceptată ca o normalitate în spațiul public, Elena Didilă a conceput cinci direcții de acțiune.
Propunerile consilierului local
- 1. Un plan de intervenție pentru o perioadă de 90 de zile. Identificarea zonelor și intervalelor orare în care fenomenul apare cel mai frecvent și intensificarea patrulării în aceste zone. Persoanele depistate în mod repetat trebuie identificate, iar comportamentele agresive trebuie documentate și sancționate potrivit legii. Pentru situațiile care depășesc competența Poliției Locale trebuie solicitat sprijinul Poliției Române.
- Intervenție imediată în situațiile în care sunt implicați copii. Atunci când un minor este folosit pentru cerșetorie sau există suspiciunea exploatării acestuia, cazul trebuie transmis imediat instituțiilor competente, Poliția Română și serviciile de protecție a copilului.
- Colaborare ( reală- n.r.) cu primăriile localităților de domiciliu. În cazul persoanelor care provin din alte localități, propun transmiterea situațiilor constatate către primăriile și serviciile sociale de domiciliu. Acolo unde persoanele beneficiază de ajutoare sociale, instituțiile competente trebuie să verifice dacă sunt respectate condițiile și obligațiile prevăzute de lege. Totodată, trebuie urmărită situația amenzilor aplicate și, atunci când legea permite, continuarea procedurilor pentru executarea acestora sau înlocuirea lor cu muncă în folosul comunității.
- Dotarea Poliției Locale Târgu-Neamț cu camere corporale tip BODYCAM. Polițiștii locali care desfășoară activitate operativă în stradă să fie dotați cu camere corporale. Acestea pot proteja atât cetățeanul, cât și polițistul local. Înregistrarea intervențiilor poate: descuraja comportamentele agresive; constitui un mijloc important de probă; proteja polițiștii împotriva acuzațiilor nefondate; permite verificarea modului în care au fost efectuate intervențiile.
„Aceasta propunere a venit după zeci de discuții avute cu cetățenii care s-au plâns de prezența acestor paraziți. Pentru că din punctul meu de vedere, o persoană aptă de muncă care apelează aproape prin constrângere la mila publică nu este altceva decat un parazit al societății.”, explică inițiatoarea proiectului.
Dan Sofronia
Mesagerul Bacău Performanță de răsunet la Doha: Cosmina Pană (CSM Bacău) este dublă vicecampioană mondială universitară la haltere 
ZCH Muniție descoperită în timpul unor lucrări la Roman și Tămășeni 
NewsEdge Activele Pilonului II de pensii au depășit 246 de miliarde de lei. Datele complete 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
