Povestea monedei naționale a României, Leul, din păcate fără prea mare însemnătate în aceste vremuri – în perioada interbelică era cotat la aceeași valoare cu fracul francez -, a început acum 191 de ani, în vremea domnitorului Alexandru Ghica, pe 16 septembrie 1835. Despre acest lucru a relatat cunoscutul preot Florin Țușcanu, în rubrica sa aproape cotidiană Dreptul la Neuitare, pe care o susține pe Facebook:
„Domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzacțiile, taxele, impozitele se plăteau în moneda străină – Löwenthaler – taleri olandezi, cărora românii le spuneau LEI. Talerul olandez era denumit de români leu pentru că pe reversul său apare figura unui leu rampant (ridicat în două labe)”.
În principatele române, din cauza lipsei unor legi monetare, au început să fie folosite multe tipuri de bani străini, iar prin Regulamentele Organice din 1831 şi 1832 s-a hotărât utilizarea unui număr mai restrâns, printre ele aflându-se una austriacă, numită zwanziger. Popular, era cunoscută ca șfanţ. Mai era și paraua otomană, una de foarte mică valoare.
„În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei.
În timpul lui Alexandru Ioan Cuza, s-a încercat crearea unei monede naţionale denumită români, sau romanat, după modelul bizantin, care fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărțit în 100 de sutimi, ca monedă divizionară, dar proiectul nu a putut fi realizat”, arată preotul Țușcanu.
Continuă, arătând că legea monetară adoptată la 22 aprilie 1867, instituia leul ca monedă națională, egal cu 100 de bani (moneda divizionară). Un leu românesc cântărea cinci grame de argint. Pentru a ocoli pretențiile turcilor, au fost puse ]n circulație mai întâi monede divizionare de 1, 2, 5 și 10 bani. Ele erau din bronz și au fost bătute la două monetării din Birmingham, Anglia.
Apoi, în 1868, au fost emise primele monede românești confecționate din aur, cu valoarea de 20 de lei – un pol, tirajul fiind simbolic de doar 200 de bucăți. La 3 martie 1870, se înființează Monetaria Statului, care „bate” moneda de argint de 1 leu și pe cea de aur de 20 lei. În anii următori, sistemul monetar avea să fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani și cele de 2 și 5 lei.
Cercetătorul romașcan a mai consemnat că talerul olandez menționat a inspirat și alte monede naționale, între ele leva bulgărească și leka albaneză. Tradusă, moneda Bulgariei înseamnă tot Leu. Dolarul își datorează și el numele tot talerului. Emigranții olandezi l-au dus în America, iar de la leeuwendaalder a devenit dhaler și apoi dolar.
Dan Sofronia
FOTO Ziarul Lumina/ Economicanet/Acasastiri
Mesagerul Bacău UMB accelerează pe Autostrada Moldovei: Tronsonul Bacău- Pașcani a depășit 60% stadiu fizic, iar primele loturi se deschid anul acesta 
ZCH Închisoare cu executare pentru un accident soldat cu decesul a doi tineri 
NewsEdge Cum au scos americanii „Carul Diavolului” din deșert. Operațiunea secretă pentru un elicopter sovietic 
BusinessEdge Canada ar putea deveni primul membru asociat al UE. Statutul nu există în tratatele europene 
